Ciucu, Centrul de Politici Europene, la Cluj: Motivele amânării României la Schengen sunt politice, nu tehnice

"Aderarea la Uniunea Europeană s-a făcut, în 2007, cu o tinichea de coadă, Mecanismul de Cooperare şi verificare (MCV). Conform cutumei deja ar fi trebuit să fim în Schengen, dar sunt probleme cu Justiţia", spune el. Ciucu adaugă că MCV a fost la baza unor decizii care au reformat în parte sistemul de justiţie, între altele cea de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Integritate. "Dar sunt cazuri în Parlament care sunt nejudecate din cauza imunităţii parlamentarilor, iar Consiliul Superior al Magistraturi nu s-a reformat, în ciuda alegerilor, şi s-a sindicalizat, îşi apără membrii. Ar fi trebuit să fie o instituţie care să impună standarde de integritate, dar muşamalizează comportamentul magistraţilor în afara eticii", spune el.

În plus, crede Ciucu, din punct de vedere tehnic România este bine pregătită pentru intrarea în spaţiul Schengen. "Este un spaţiu de încredere, iar graniţa României la marginea UE, cu Ucraina, Moldova şi Serbia, este a doua ca lungime din UE. Dar sunt ţări cu probleme mai mari create de migranţi: Spania, Grecia, Italia. Presiunea migraţionistă e mai mică în România", spune Ciucu.

"Sunt motive politice", adaugă el. "Franţa a început să caute nod în papură, cu ţiganii, cu moldovenii cărora li se acordă prea uşor cetăţenia română şi deci accesul în UE, salariile vameşilor. Discuţia devenea neserioasă şi jenantă pentru toate părţile", a explicat Ciucu.

Un alt motiv al amânării aderării României la Schengen, crede directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest Claudiu Coşier, este faptul că România "nu are prieteni" în UE. "România face alianţe de conjunctură. Ar fi cazul să-şi facă şi prieteni", a conchis el.

O decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost amânată, în 21 septembrie, în Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne). Preşedinţia poloneză a susţinut intens adoptarea unei decizii pozitive. Însă, în urma blocajului generat de poziţia inflexibilă a Olandei, la care s-a raliat şi Finlanda, Polonia nu a supus chestiunea la vot, evitând practic o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare.

Franţa a propus ajungerea la un compromis care să permită intrarea României şi Bulgariei cu o parte din frontiere, respectiv frontierele aeriene şi maritime în acest an, şi cele terestre anul viitor, conform unor surse de la Bruxelles. Potrivit acestora, Germania a ales să se plaseze pe aceeaşi linie de decizie cu Franţa, deşi în trecut exprimase rezerve.