Contre în UDMR. Pe maghiarii de rând îi doare-n bască de autonomie

„În momentul actual trebuie să ne axăm politica UDMR pe îmbunătăţirea cadrului legal existent privind drepturile minorităţilor naţionale şi nu are rost să pedalăm pe ceea ce nu are bază solidă în tratate internaţionale asumate de către România sau în Constituţie. Trebuie să revenim la «oile» noastre, adică să canalizăm energiile pe teme cum ar fi stabilizarea sistemului de învăţământ în limba maghiară sustenabil şi eficient prin legea învăţământului sau prin legea minorităţilor, respectiv înlăturarea barierelor încă existente privind folosirea limbilor minoritare în administraţie şi în justiţie. (...) Maghiarimea este mai interesată de soluţiile oferite de politicieni la probleme cotidiene, cum ar fi fenomenul migraţiei, a modului de subzistenţă, decît de problematica autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Având în vedere cele enumerate mai sus, în momentul politic actual, consider oportun ca UDMR să se angajeze public pentru susţinerea în parlament a îndeplinirii programului de modernizare a ţării, al domnului preşedinte Klaus Johannis. Nu de alta, dar am două fete şi peste 20-30 de ani, când voi avea nepoţi, nu aş vrea să fiu bunic prin Skype", a spus Borboly într-o scrisore publică adresată Consiliului Permanent al UDMR, for din care, de altfel, face parte.

Borboly e primul politician maghiar important care admite public faptul că există o nesincronizare între agenda politicienilor maghiari şi cea a alegătorilor lor şi că maghiarii au aceleaşi priorităţi legate de nivelul de trai ca şi românii, situaţie în care autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este departe de a ocupa un loc de mare importanţă pe lista dezideratelor maghiarilor de rând. Totuşi, el nu este la prima ieşire împotriva proiectului despre care recunoaşte că n-are „bază solidă în tratate internaţionale asumate de către România sau în Constituţie". În vară, contesta, printr-o postare pe blog, aplicabilitatea în România a mult invocatului model al Tirolului de Sud. „Această autonomie (a Tirolului de Sud - n.red.) nu ar fi adecvată nouă, deoarece, deși avem posibilitatea a dispune de câteva dintre competențele din regiunea amintită, nu profităm de acestea pe deplin. Modelul Tirolului de Sud este un model împotriva asimilării, pe când la noi nu asimilarea este problema, ci mai degrabă migrația. Deci, în privința Ținutului Secuiesc trebuie să ne gândim la modele împotriva migrației, nu împotriva asimilării", scria atunci Borboly.

În urmă cu aproximativ două luni, el nu ezita să conteste cele mai controversate prevederi din proiectul de lege a autonomiei Ţinutului Secuiesc lansat în dezbatere publică de UDMR. Spre exemplu el se opunea propunerii de studiere obligatorie a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română din Ţinutul Secuiesc „Dacă în locul acestei dispoziții ar figura posibilitatea de a învăța limba maghiară ca disciplină opțională, adică ca o posibilitate ca engleza, germana, alta ar fi percepția proiectului, şi sunt sigur că ar fi fost salutată în presă română, nu atacată. (...) Însușirea unei limbi ar trebui stimulată, nu impusă", spunea Borboly.

El mai propunea eliminarea completă a capitolului referitor la trecerea infrastructurii de transport în patrimoniul regional şi a păstrării la nivel local al redevenţelor miniere. „Investim multă energie, efectuăm muncă de lobby în București pentru a trece în administrarea companiei de drumuri naționale porțiunile de drumuri județene aflate în stare deplorabilă, iar costurile de milioane de euro necesare pentru reabilitarea lor să nu îngreuneze bugetul județean, ci să fie suportate din bugetul central. Starea în care se află infrastructura feroviară este arhicunoscută, știm și din relatările de presă despre repetatele ruperi de șine de la Izvorul Mureșului. De aceea ar fi un harakiri bugetar din partea noastră să fie trecute în patrimoniul regiunii diferite obiective de infrastructură rutieră sau feroviară", explica Borboly. El mai demonstrat că redevenţele care s-ar putea obţine de la exploatările din zonă ar fi la un nivel mult sub media pe ţară, ceea ce ar aduce noi pierderi financiare regiunii.

Şeful judeţului Harghita nu a ezitat să se opună nici tentativei de etnicizare a funcţiei publice. „Dacă ar trebui să nominalizez în acest proiect o tematică, o abordare, care trebuie să fie lasată în urmă, abandonată, aceasta ar fi etnicizarea instituţiilor publice. În Tirolul de Sud - modelul de autonomie ce a fost urmat de redactorii proiectului - reglementările nu sunt formulate pe principiul apartenenței etnice, ci pe principiul apartenenței la una din comunitățile lingvistice. Între cele două abordări există diferențe majore. (...) Cunoașterea unei limbi este o condiție controlabilă, aplicabilă inclusiv în cazul unor posturi în momentul actual, dar etnicizarea, înregistrarea apartenenței la o etnie sau alta ca şi condiţie a ocupării unui post public ar fi, consider, chiar periculoasă", spunea Borboly. El exemplifica prin accentuarea penuriei de judecători pe care ar crea-o în regiune o asemenea reglementare.

Argumentele lui Borboly nu-l impresionează, însă, pe colegul său din Consiliul Permanent al Uniunii, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente. „Probabil domnul Borboly are opinii separate, acolo, la el, în Harghita, că nu e nevoie de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Acest deziderat va fi susţinut în continuare de UDMR, iar domnul Borboly, nefiind membru al parlamentului, nici măcar nu poate vota", a comentat Mate.

Borboly, alături de alte 12 persoane, este trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie, legate de posibile decontări ilegale ale unor lucrări şi materiale legat de reabilitarea unor drumuri judeţene. El a fost reţinut de procurorii DNA în primăvara lui 2013, dar instanţa de judecată a respins cererea de arestare preventivă, motiv pentru care el este judecat în stare de libertate. Procesul se află pe rolul Tribunalului Harghita.