Cum îşi justifică parlamentarii de Cluj banii consumaţi în 2015 (I)

Indemnizaţiile, diurnele, cheltuielile de deplasare şi cazare, salariile angajaţilor, cheltuielile cabinetelor parlamentare, eventual deplasările în străinătate, ca să nu mai vorbim de cheltuielile de funcţionare a clădirii parlamentului ne costă o grămadă de bani.

Nu ştim câţi, că, de nişte ani, costurile cu fiecare parlamentar în parte au devenit, practic, secret de stat. Ca la orice început de an, încercăm să vă oferim ocazia de a decide singuri dacă trimişii Clujului la Bucureşti au meritat, anul trecut, banii cheltuiţi de contribuabili.

Senatorul colegiului 1, liberalul Alin Tişe face parte din specia de parlamentari pe cale de dispariţie care obişnuiesc să-şi mai şi pună, din când în când, mintea la contribuţie, elaborând de unii singuri proiecte de legi. În cursul anului trecut, Tişe a avut un asemenea proiect legislativ propriu, care a şi devenit lege, privind prelungirea cu trei ani a termenului până la care primăriile trebuie să elaboreze noile planuri urbanistice generale.

În 2015 el a mai semnat, drept coiniţiator, alte 22 de proiecte de legi şi a avut ocazia să-şi vadă transformate în legi cinci dintre proiectele semnate (patru dintre ele, la grămadă). Pe lângă proiectele de legi electorale, pe care le-a semnat în calitate de membru al comisiei speciale dedicate acestui subiect, surprinde preocuparea juristului Tişe privind înfiinţarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor, semnând „cu gaşca" un proiect de lege în acest sens.

În cursul anului trecut Tişe a bombardat guvernul cu 96 de întrebări şi interpelări, pe lângă subiectele de interes pentru clujeni, având curiozităţi legate şi de situaţia copiilor cu diabet, combaterea secetei şi grindinei, fondul clasei şi fondul şcolii, reforma testărilor naţionale sau patrimoniul naţional. În mod surprinzător, domeniile de maxim interes pentru Tişe, în cursul anului trecut, par să fi fost sănătatea şi educaţia, conducătorii celor două ministere fiind cei mai „agresaţi" de întrebările senatorului PNL. În 2015 Tişe a susţinut 31 de declaraţii politice, marea lor majoritate fiind muniţie folosită în războiul liberalului cu PSD şi guvernul Ponta.

Cel puţin din punctul de vedere al elementelor evidenţiate pe site-ul Camerei superioare, activitatea reprezentantului colegiului 2 în Senat, Laszlo Attila (UDMR), s-a limitat, în 2015, la semnarea, alături de alţi parlamentari, la grămadă, a 17 proiecte legislative. Printre acestea merită remarcate cele privind statutul judecătorilor şi procurorilor (Laszlo are pregătire de medic), înfiinţarea Zilei Limbii Maghiare Majoritatea, înfiinţarea Colegiului Bijutierilor sau a Zilei de luptă împotriva cancerului la sân în data de 1 octombrie.

Totuşi, majoritatea proiectelor semnate de Laszlo corespund pregătirii sale profesionale, aparţinând domeniului sănătăţii. În cursul anului trecut, Laszlo a văzut transformate în legi cinci proiecte la care a contribuit şi el cu semnătura. Senatorul UDMR n-a deranjat membrii guvernului cu absolut nici o întrebare sau interpelare şi nici n-a considerat de cuviinţă (în întregul său mandat) să-şi piardă vremea cu cel mai inutil instrument parlamentar - declaraţiile politice.

Senator al colegiului 3, liberalul Marius Nicoară a semnat, pe parcursul anului trecut, 34 de proiecte legislative, dintre care unul singur producţie exclusiv proprie. Singurul proiect gândit integral de Nicoară propune introducerea în Codul Muncii a regimului de lucru de 10 ore pe zi timp de patru zile pe săptămână, cu un week-end prelungit, aşadar, la trei zile. Nicoară pare a purta, în continuare, un război cu defunctul sistem comunist.

Aşa s-ar putea explica faptul că şi-a pus semnătura de coiniţiator pe proiecte legislative vizând înfiinţarea Muzeului Dictaturii Comuniste, a Muzeului Ororilor Comunismului, respectiv a Zilei Partizanilor Anticomunişti în 26 octombrie. Printre alte lucruri pentru care a semnat cu intenţia de a le reglementa legislativ mai merită menţionate concediul paternal, Academia de Ştiinţe ale Securităţii Securităţii Naţionale, pensiile militarilor, medicina şcolară sau cinematografia.

În cursul anului trecut, senatorul liberal a avut ocazia să vadă devenind lege un proiect legislativ pe care l-a semnat cu grămada, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Nicoară a formulat, în 2015, 13 întrebări şi interpelări la adresa membrilor executivului meritând menţionate cea referitoare la, deocamdată, iluzoria platformă intermodală de la aeroport, dar şi una vizând situaţia unui imobil construit ilegal în Bucureşti. Şeful liberalilor clujeni a citit anul trecut 10 declaraţii politice.