Cum îşi justifică parlamentarii de Cluj banii consumaţi în 2015 (II)

Reprezentantul colegiului 4 în Senat, independentul Alexandru Cordoş a fost unul dintre cei mai harnici parlamentari de Cluj în ceea ce priveşte semnatul la grămadă de proiecte legislative cu iniţiator incert. Nu mai puţin de 36 de iniţiative legislative de grup s-au bucurat, în 2015, şi de semnătura lui Cordoş. Printre acestea există unul semnat doar de parlamentarii PSD de Cluj privind trecerea unui teren aparţinând CFR S.A. în proprietatea consiliului judeţean, pentru extinderea parcului industrial Tetarom I. Totuşi, anul trecut, Cordoş şi-a folosit şi creierul din dotare, elaborând personal trei proiecte legislative vizând compensarea cu bani a tichetelor de călătorie ale pensionarilor rămase nefolosite, obligarea autorităţilor locale din mediul rural şi din oraşele mici să asigure internet wireless gratuit în spaţiile publice, respectiv posibilitatea înfiinţării de clase cu numai opt elevi în zonele de munte.

Printre subiectele proiectelor de lege cărora Cordoş a considerat imperios necesar să le adauge propria semnătură sunt de remarcat înfiinţarea Zilei Funcţionarului Public sau a Zilei Tratatului de la Trianon, Societatea Naţională de Cruce Roşie sau - surprinzător pentru un fost membru PSD - interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist. Cordoş nu lipseşte, de asemenea, dintre co-iniţiatorii controversatei legi care a cadorisit parlamentarii cu pensii privilegiate. Complet surprinzător pentru un fost membru al PSD, dar membru în continuare al grupului parlamentar al PSD, el a bombardat fostul cabinet Ponta cu nu mai puţin de 93 de întrebări şi interpelări în 2015. Într-adevăr, marea majoritate au vizat probleme punctuale din colegiul sau chiar din judeţ, dar nu s-a sfiit să chestioneze guvernul şi referitor la înfiinţarea unui post de jandarmi într-o zonă din judeţul Alba. Cordoş a mai avut curiozităţi legat de cercetarea medicală, recoltarea fructelor de pădure, profesia de psiholog, cultura de cartier, scăderea tarifelor pentru vânătoare sau automedicamentaţie. Posesor al jenantului statut de urmărit penal, Cordoş a fost ceva mai rezervat în a cuvânta în faţa colegilor, pe parcursul anului trecut el citind doar cinci declaraţii politice, majoritatea fiind ode închinate guvernului Ponta.

Deputat al colegiului 1, liberalul Adrian Oros nu s-a omorât cu firea în anul recent încheiat. Nu şi-a bătut capul cu elaborat proiecte de lege, limitându-se să semneze „la palmares" 30 de astfel de proiecte cu „iniţiatori" la grămadă. Printre acestea ies în evidenţă cele referitoare la înfiinţarea de şcoli româneşti peste hotare, înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, diminuarea risipei alimentare, exploatarea jocurilor de noroc sau înfiinţarea Ordinului Tehnicienilor Dentari. Fără vreo preocupare vizibilă legată de vreo problemă punctuală a clujenilor, Oros a semnat, în schimb, drept co-iniţiator al unui proiect de lege menit să dea o mână de ajutor aeroportului din Ghimbav, jud. Braşov. În cursul anului trecut, el şi-a trecut în portofoliu trei asemenea proiecte de grup, la care a participat cu semnătura, transformate în legi. În 2015 Oros a adresat 18 întrebări şi interpelări membrilor guvernului, majoritatea pe probleme tehnice şi normative şi a susţinut doar trei declaraţii politice.

Aleasă în colegiul 2, deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu pare să fi avut un an parlamentar chiar mai relaxat decât fostul său coleg de partid din PNL. Nu s-a bătut să semneze proiecte de lege cu grupul (doar opt), în schimb, spre deosebire de Oros, şi-a pus şi capul la contribuţie, elaborând „în regie proprie" un proiect de lege menit să pună Legea ANI în acord cu noul Cod Penal. Printre celelalte proiecte la care a contribuit cu semnătura merită remarcat cel (respins deja de parlament) care îşi propunea să reglementeze donaţiile pentru înzestrarea armatei. Cătăniciu n-a pus decât şase întrebări, tot anul, guvernului, majoritatea vizând probleme de interes pentru clujeni. Ea nu şi-a pierdut vremea în 2015 decât cu o singură declaraţie politică, în care, inspirată de noul său şef politic, Călin Popescu-Tăriceanu, a înfierat „cu mânie proletară" aşa-zisul abuz pe care justiţia l-ar fi comis în controversatul caz „Rarinca".