Cum îşi justifică parlamentarii de Cluj banii consumaţi în 2015 (III)

Nu ştim câţi, pentru că, de nişte ani, costurile cu fiecare parlamentar în parte au devenit, practic, secret de stat. Ca la orice început de an, încercăm să vă oferim ocazia de a decide singuri dacă trimişii Clujului la Bucureşti au meritat, anul trecut, banii cheltuiţi de contribuabili.

Deputatul colegiului 3, social-democrata Aurelia Cristea, se înscrie în rândul celor care în 2015 s-au mulţumit să semneze proiecte de lege la grămadă cu alţii, doar ca să aibă ce-şi trece în palmares, fără a-şi bate capul să elaboreze şi să-şi asume de una singură vreun asemenea proiect. De-a lungul anului trecut, Cristea şi-a pus semnătura pe 20 de astfel de proiecte, printre care inclusiv cea care a introdus pensiile privilegiate pentru parlamentari.

Printre proiectele la care Cristea a contribuit cu semnătura sar în ochi cele care vor să inventeze donaţiile pentru dotarea armatei, să înfiinţeze Ziua Funcţionarului Public, să introducă evaluarea psihologică drept condiţie prealabilă obţinerii permisului de conducere sau să impună televiziunilor să introducă în jurnalele de ştiri informaţii din domeniul ştiinţei şi tehnologiei.

În 2015 au devenit legi şase proiecte care au conţinut şi semnătura Aureliei Cristea pe listele cu iniţiatori. În aceeaşi perioadă, Cristea a adresat guvernului din care făcuse parte cu un an în urmă 17 întrebări şi interpelări, având curiozităţi legate de Eurovision sau înfiinţarea de şcoli pentru copiii românilor din diaspora. De-a lungul anului trecut, ea a citit patru declaraţii politice, una dintre ele cu un titlu aparent destabilizator: „Tineri, ocupaţi Parlamentul!".

Reprezentantul colegiului patru în Camera inferioară, independentul Adrian Gurzău pare să fi avut în 2015 un veritabil an sabatic. Întreaga sa activitate parlamentară, timp de un an întreg, pare a se fi limitat la un număr de 16 semnături depuse pe proiecte legislative cu iniţiatori incerţi, dar semnate în haită.

Interesant pentru absolventul de teologie ortodoxă este că, după ce în primul mandat de deputat s-a ocupat exclusiv de preţul la gaz, în cel de-al doilea pare interesat de domeniul medical, zonă căreia îi aparţin majoritatea proiectelor de lege de care şi-a agăţat semnătura, inclusiv unul de reglementare a activităţii moaşelor şi asistenţilor medicali. Nici semnătura lui Gurzău nu lipseşte de pe lista iniţiatorilor legii care a introdus pensiile parlamentare privilegiate.

În privinţa întrebărilor şi interpelărilor adresate miniştrilor, Gurzău pare să fi gândit în sistemul „cincinalul în patru ani şi jumătate", sau chiar mai rapid. Probabil în această logică a ajuns la concluzia că, odată cu cele 166 de întrebări adresate miniştrilor în primul an al mandatului (2013), şi-a realizat norma pentru întreg mandatul, drept urmare în următorii doi ani n-a mai deranjat membrii guvernului cu nicio curiozitate. Tot zero apare şi în dreptul declaraţiilor politice susţinute de Gurzău în 2015.