Cum îşi justifică parlamentarii de Cluj banii consumaţi în 2015 (IV)

Paraşutatul lui Antonescu, deputatul PNL al colegiului 5 Radu Zlati, face parte dintre reprezentanţii clujenilor la Bucureşti care nu şi-a obosit neuronii pentru a gândi singur un proiect de lege, preferând varianta mult mai comodă de a semna proiecte cu gaşca. Şi nu s-a zgârcit la datul cu subsemnatul, pogorându-şi agusta iscălitură pe nu mai puţin de 40 de asemenea proiecte în anul recent apus. La fel ca şi alţi parlamentari de Cluj, nici Zlati n-a avut vreo reţinere să semneze proiectele care au inventat pensiile privilegiate pentru parlamentari şi aleşii locali. Preocupat preponderent de domeniul educaţiei (în „civil" e profesor de istorie) Zlati a semnat pentru desfăşurarea învăţământului preuniversitar exclusiv dimineaţa dar şi pentru noi privilegii, cum ar fi varii gratuităţi dedicate odraslele angajaţilor din învăţământ. Printre proiectele de lege care s-au bucurat de semnătura lui Zlati atrag atenţia cele care vor să reglementeze donaţiile pentru dotarea armatei, înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, sprijinirea unui aeroport din alt judeţ, exercitarea profesiei de medic veterinar, risipa alimentară sau jocurile de noroc. Cinci proiecte conţinând şi semnătura lui Zlati au devenit legi anul trecut.

Foarte multe curiozităţi n-a avut Zlati legat de activitatea guvernului, pe ai cărui miniştri i-a deranjat cu doar şapte întrebări şi interpelări în cursul lui 2015, preocupat fiind de sprijinul acordat de ministerul de resort învăţământului preuniversitar privat (două întrebări au fost dedicate acestui subiect), inscripţionarea maşinilor Poliţiei Locale sau, mostră de clasic oportunism politicianist, prevenirea incendiilor din instituţiile de învăţământ, problemă care l-a preocupat pe Zlati imediat după incendiul din clubul Colectiv. Au existat, e drept, şi două întrebări legate de probleme din judeţul care l-a trimis în parlament, referitor la Staţiune Pomicolă din Cluj-Napoca, respectiv situaţia revoluţionarilor din Turda.

Membru al grupului parlamentarilor care au impresia că au opinii măreţe şi, prin urmare, e o obligaţie patriotică să şi le expună public, Zlati a excelat la capitolul declaraţii politice, cu 28 de asemenea intervenţii (practic în fiecare săptămână a simţit nevoia să se exprime) pe parcursul lui 2015. Demne de luat în seamă sunt doar două, referitoare la reintroducerea coroanei regale pe stema României, respectiv reîntoarcere Zilei Naţionale în data de 10 Mai.

Reprezentantul colegiului 6 în Camera inferioară, social-democratul Cornel Itu, şi-a odihnit, la rândul său, partea gânditoare, în 2015, din punct de vedere al activităţii de legiferare, limitându-se, şi el, la a semna iniţiative legislative de grup. Analizând subiectele proiectelor de lege semnate, putem spune că inginerul Cornel Itu a avut anul trecut preocupări extrem de variate, mergând de la donaţiile pentru dotarea armartei, exercitarea profesiei de medic veterinar sau legea dării în plată până la gratuităţi pentru copiii angajaţilor din învăţământ, statutul personalului aeronautic civil navigant, confiscarea autovehiculelor folosite la transporatea ilegală a lemnului sau reintroducerea uniformei şcolare în învăţământul preuniversitar. Semnatar al proiectului privind transferul unui teren pentru extinderea Tetarom I, Itu nu a ezitat să semneze alte două proiecte similare dedicate ortaşului Teiuş din judeţul Alba. Nici el n-a resimţit nici o jenă în momentul în care şi-a pus iscălitura pe lista co-iniţiatorilor proiectului care a introdus pensiile privilegiate ale parlamentarilor.

Nici Itu n-a deranjat prea mult miniştrii. Doar opt întrebări sau interpelări a formulat anul trecut, de remarcat este faptul că şase dintre acestea au fost legate de probleme punctuale ale colegiului său sau ale judeţului Cluj. Nici la capitolul declaraţii politice n-a excelat, apelând doar de patru ori, în ultimul an, la acest instrument parlamentar. Trei dintre declaraţiile pe care a considerat că ar fi extrem de necesar să le facă în parlament au avut caracter pur festivist, marcând ziua de 24 ianuarie, împlinrea a 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România, respectiv, împlinirea a zece ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. În cea de a patra a simţit nevoia să plângă pe umărul datornicilor în franci elveţieni.