Cum îşi justifică parlamentarii de Cluj banii consumaţi în 2015 (VI)

Nu ştim câţi, pentru că, de nişte ani, costurile cu fiecare parlamentar în parte au devenit, practic, secret de stat. Ca la orice început de an, încercăm să vă oferim ocazia de a decide singuri dacă trimişii Clujului la Bucureşti au meritat, anul trecut, banii cheltuiţi de contribuabili.

Anul 2016 a găsit Clujul, aparent, cu un nou deputat, pe numele său Elena Reuer. În fapt este vorba de deputatul colegiului 9, fosta Elena Uioreanu, care, la doi ani de la divorţul de fostul şef al judeţului, Horea Uioreanu, a decis să renunţe să-i mai poarte numele. Surprinzător, nu a revenit nici la numele de fată (Ceuşan), alegând un alt nume de familie, fără să se fi recăsătorit cu un evental purtător al acestui nume.

Fosta „primă doamnă" a judeţului nu găsit, nici ea, de cuviinţă să îşi bată capul cu elaborarea vreunui proiect de lege original, preferând, în cursul anului trecut să semneze 36 asemenea proiecte prefabricate şi, de cele mai multe ori, cu peste 100 de aşa-zişi „coiniţiatori".

Cu studii juridice făcute la o facultate privată, reprezentantul moţilor în Camera inferioară şi-a livrat semnătura pe proiecte de lege extrem de diverse ca domenii de activitate, vizând înfiinţarea de centre comunitare şi de şcoli româneşti în străinătate, desfiinţarea învăţământului preniversitar în schimburi, înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, exercitarea profesiei de medic veterinar, darea în plată, funcţionarea farmaciilor, impunerea ştiinţei şi tehnologiei în jurnalele TV, înfiinţarea Zilei funcţionarului public, organizarea jocurilor de noroc sau funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale.

Trei proiecte de grup, la care a participat şi Reuer cu semnătura au devenit legi anul trecut. Pe parcursul lui 2015, Reuer nu a deranjat miniştrii decât cu cinci întrebări, despre sistemul medical regional de urgenţă, taxarea serviciilor medicale sau preţurile de dumping. Tot cinci este şi numărul declaraţiilor politice susţinute de Reuer, dintre acestea atrăgând atenţia cea referitoare la „statutul femeilor care se vor naşte în 2050".

Deputatul colegiului 10, Mate Andras Levente, nu şi-a schimbat nici numele, nici funcţia, rămânând şi anul trecut singurul ales al clujenilor lider de grup parlamentar. Probabil numeroasele îndatoriri presupuse de funcţie i-au limitat drastic restul activităţii parlamentare. Nici el n-a gândit legi de unul singur, a semnat, în 2015, 17 proiecte cu grupul.

Printre acestea merită remarcate cele privind introducerea normativelor de cheltuieli pentru autorităţile administraţilor locale şi instituţiile publice, pensiile privilegiate ale parlamentarilor, instituirea Zilei limbii maghiare, a Zilei funcţionarului public sau diminuarea risipei alimentare. Mate a avut, în schimb, un an 2015 mai „mănos" decât cel al colegei sale, în acest interval de timp, şapte proiecte care au purtat şi semnătura deputatului UDMR au devenit legi.

Mate a avut doar patru curiozităţi legat de care a cerut lămuriri membrilor guvernului, în cursul anului trecut, acestea vizând probleme strict tehnice. Cu peste 100 de luări de cuvânt, majoritatea impuse de calitatea sa de lider de grup, nu a considerat necesar să mai abuzeze de microfonul Camerei Deputaţilor şi pentru pierderea de vreme numită „declaraţii parlamentare".