Curtea Constituţională dă o şansă corupţilor şi nu numai

Fostul preşedinte al comisiei parlamentare care a redactat noile coduri, actualul europarlamentar Daniel Buda, admite că poate fi o scăpare a autorilor noilor coduri, dar spune cpă lucrurile pot fi remediate foarte uşor. „În opinia mea, şi măsura controlului judiciar se subsumează termenului de 30 de zile, la fel ca celelalte măsuri preventive, cum sunt arestul preventiv şi arestul la domiciliu, dar nu comentez decizia CCR. Deciziile Curţii nu se discută, ci se aplică. Cert este că nimeni nu e depozitarul adevărului absolut, iar parlamentaul este obligat să opereze modificările impuse de rigorile CCR. Dacă există voinţă politică, acest lucru poate fi rezolvat într-o săptămână", a declarat Buda.

Totuşi, decizia CCR nu le oferă automat libertate totală de mişcare celor supuşi procedurii controlului judiciar, printre care şi câţiva parlamentari, cel mai proaspăt intrat în „club" fiind liberalul Cătălin Teodorescu. Dacă unele dintre persoanele în cauză speră că ar putea profita de verdictul Curţii pentru a părăsi, eventual, ţara, s-ar putea să rămână doar cu speranţa. Într-adevăr, o prevedere cu caracter normativ declarată neconstituţională de CCR încetează de îndată a produce efecte. Numai că pentru asta e nevoie ca decizia Curţii să intre oficial în vigoare, iar acest lucru se întâmplă abia după momentul publicării ei în Monitorul Oficial (MO).

Pentru a putea fi publicată în MO, o decizie a CCR trebuie să conţină şi motivaţia adoptării ei, or practica judecătorilor constituţionalişti ne-a arătat că pot trece uneori şi două săptămâni de la momentul anunţării deciziei până la momentul publicării în MO împreună cu motivaţia. În acest interval de timp, prevederea declarată ca neconstituţională produce efecte în continuare (în cazul de faţă procedura controlului judiciar se aplică în continuare) în afara cazului în care legiuitorul o modifică în acord cu decizia CCR fără să mai aştepte publicarea în MO.

Exact acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi acum. Parlamentarii ar putea modifica în regim de urgenţă articolul cu pricina din CPP, în sensul indicat de judecătorii Curţii, iar preşedintele ar putea promulga modificarea astfel încât procurorii să refacă procedura conform prevederilor modificate înainte ca decizia CCR să fie publicată în M.Of., astfel încât persoanele vizate să rămână fără întrerupere sub incidenţa controlului judiciar.

Vicepreşedintele PNL, senatorul Alin Tişe, crede că soluţia cea mai eficientă şi mai rapidă ar fi cea a modificării cerute de Curte prin ordonanţă de urgenţă. „Ordonanţa de urgenţă e procedura cea mai potrivită în acest caz, cu atât mai mult cu cât de această dată urgenţa chiar este justificată. Sper că guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă, cu atât mai mult cu cât a făcut-o de nenumărate ori în situaţii care nu reclamau nici pe departe urgenţa", a declarat Tişe.

Până la închiderea ediţiei, n-a putut fi contactat nici un reprezentant al guvernului. Unul dintre primii beneficiari ai procedurii controlului judiciar a fost Sorin Apostu, care a scăpat, astfel, de arestul preventiv şi, până la condamnarea care l-a readus în spatele gratiilor, s-a întors la catedra de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.