De ce a demisionat Iohannis: ca să evite o criză politică sau ca să-și salveze reputația?

Analiștii politici clujeni comentează pentru ZIUA de CLUJ, decizia lui Klaus Iohannis privind demisia din funcția de președinte, un gest care, în opinia acestora, nu surprinde.

Klaus Iohannis a demisionat din funcție, iar gestul său continuă să stârnească reacție după reacție.

Radu Albu-Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, crede că decizia lui Klaus Iohannis vine târziu, după multe presiuni care nu fac altceva decât să umbrească finalul de mandat la Cotroceni.

„Este un gest care vine în a 25-a oră a politicii românești actuale. În mod normal, am putea spune că rezidentul de la Cotroceni și-a înțeles misiunea prelungită în sensul unei stabilității instituționale a țării; dar puținul apetit al domniei sale pentru comunicare și angajare cu societatea politică românească în forma de astăzi ne lasă să ne întrebăm, cu mare legitimitate, dacă acesta nu este un gest de oboseală sau un gest centrat pe sine în termeni de reputație mai mult decât de grija față de evoluția politică a țării.

Vine într-o perioadă în care opoziția față de prezența sa în politica românească s-a acutizat și intrase pe un făgaș care urma să ducă la o suspendare, deci la o criză instituțională de amploare, prin care România a mai trecut de două ori. Partea pozitivă este că în acest moment încrâncenarea cu care unii (extrema dreaptă) înțeleg să își manifeste prezența în viața publică românească nu mai are motivele pe care aceștia pretind să le invoce; aici trebuie să includ USR, care a dovedit încă o dată lipsa de verticalitate în măsura în care s-a aliat cu extrema dreaptă, a doua oară în mai puțin de patru ani.

Totodată, scade presiunea asupra Partidului Național liberal, stigmatizat de prezența sufocantă și deja nedorită a președintelui Iohannis, și care prin însăși asocierea cu acest nume se afla într-o poziție de inferioritate în preferințele electoratului”, spune Radu Albu Comănescu, pentru ZIUA de CLUJ.

Cât despre ceea ce va urma pe scena politică românească, după acest episod al demisiei, analistul clujean crede că vom asista la regrupări și schimbări: „Va urma deci o perioadă de reconstrucție, de reconfigurări de grupări politice. Partea decepționantă este că decizia s-a lăsat așteptată, a fost împinsă de la spate, a venit pe fondul unor insistențe și a unor nemulțumiri care umbresc nu doar finalul de mandat, ci și întregul al doilea mandat prezidențial, slab în realizări și care este departe de a constitui un “finis coronat opus” pentru un om politic care, în 2014, părea să încarneze un parcurs mai performant decât cel rămas în urmă”.