Fermierii din 6 comune clujene primesc bani europeni ca să nu facă nimic

Fermierii clujeni pot scoate bani frumoşi din acest program, subliniază directorul APIA Cluj, Gheorghe Şerban. În judeţ, programul va putea fi implementat în comunele Aluniş, Borşa, Corneşti, Dăbâca, Iclod şi Sic, arealul unei anumite specii de fluture. Fiecare dintre cei 2.000 de fermieri aflaţi în evidenţa APIA în aceste comune, dacă au păşuni, pot înainta o cerere pentru subvenţie.

"E o măsură de agromediu introdusă în acest an, e un pachet pentru care se dau 240 de euro pe hectar pe an. Condiţiile de eligibilitate sunt destul de accesibile - fermierul nu trebuie să cosească iarba decât după 25 august, pe aceste pajişti permanente, şi nici să păşuneze cu mai mult de patru oi sau două vaci pe trei hectare", spune Şerban.

Aceşti bani, 240 euro pe hectar anual, se acordă pentru menţinerea unui habitat natural existent în zonă. "Acolo nu se pot folosi fertilizanţi, îngrăşăminte chimice, ierbicide şi altele, nici măcar gunoi de grajd decât în cantităţi mici, iar cositul se face manual sau cu utilaje de mică capacitate", spune Şerban.

Primarul din Borşa, Mariana Secară, spune că specia de fluture ce ar urma să fie protejată prin acst program e neobişnuită: "Fluturii depun ouăle pe o plantă, furnicile iau ouăle de pe plantă, îl duc în muşuroi şi de acolo apare larva. E ceva foarte interesant", explică ea.

Primarul adaugă că terenurile agricole din comună au fost oricum abandonate după Revoluţie şi s-au transformat în păşuni. "În ultimii ani practic terenurile nu au fost foarte bine întreţinute. Această specie de fluturi se dezvoltă în păşuni şi fânaţe. Tot ce era teren arabil pe vremea CAP-ului e fânaţă, poate chiar păşune. Forţa de muncă e foarte îmbătrânită, n-au mers oamenii să cosească şi să întreţină terenurile", spune ea.

Europarlamentarul clujean Rareş Niculescu a calificat drept "surprinzătoare" preocuparea Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură pentru cele două domenii, anunţată recent în cadrul unei conferinţe privind oportunităţile de finanţare a agriculturii româneşti. "Îmi permit să recomand autorităţilor române să acorde mai multă atenţie unor probleme mai stringente, cum ar fi măsurile privind pensionarea anticipată a agricultorilor, domeniu în care România înregistrează întârzieri nepermise. Fără a contesta importanţa protejării biodiversităţii, consider că cele două măsuri anunţate puteau să mai aştepte", a apreciat Niculescu.

"În această perioadă, toate statele membre ar trebui să apere în faţa societăţii importanţa şi utilitatea politicilor agricole europene şi să susţină alocarea unui buget adecvat pentru aceasta. Contribuabilul, român sau din alt stat membru, nu poate lua în serios o politică agrară care utilizează în acest fel banii europeni, avănd totodată ambiţia de a gestiona peste o treime din bugetul Uniunii", a mai afirmat eurodeputatul clujean.

Cele două noi măsuri, anunţate ieri de conducerea APIA, fac parte din plăţile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală, finanţate din bugetul UE.