Fostul negociator-şef al României cu UE, la 6 ani de la integrare: "România a dat rateuri enorme" VIDEO
- Scris de Mihai Prodan
- 08 Noi 2012, 11:35
- Politica
- Ascultă știrea
Pe fostul negociator-şef al ţării pentru integrarea în UE l-am găsit în biroul său de la Facultatea de Studii Europene a UBB, în spatele unei uşi pe care scrie "Prof. Univ. Dr. Vasile Puşcaş". La şase ani după aderare, nu-şi reproşează nimic în negocierile în care României i-au fost iertate multe tocmai pentru că Europa o voia integrată. În schimb, spune el, după 2004, când s-a schimbat regimul politic în România, s-a schimbat şi relaţia cu Europa. Trebuie menţionat în acest context şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), o unealtă inventată de Europa tocmai pentru a controla integrarea României şi a Bulgariei în UE după data efectivă a integrării, dar care şi-a dovedit totala ineficienţă.
"Din punctul de vedere al dezvoltării capacităţilor administrative şi al sistemului judiciar, în decembrie 2006 Comisia Europeană a constatat că România nu e suficient pregătită şi ca atare a introdus mecanismul de cooperare şi verificare. A dat posibilitatea, astfel, ca într-un interval de aproximativ 3 ani să îşi remedieze aceste domenii (după 3 ani MCV a fost prelungit și este încă funcțional, din cauza insuficientelor reforme-n.red.)", spune Puşcaş. "În al doilea rând aş vrea să spun că din păcate după 2005 politica economică a României s-a modiificat radical faţă de traseele pentru care în toamna din 2004 a primit statutul de economie de piaţă funcţională din partea UE, ceea ce a făcut ca, practic, încă din toamna anului 2007 să apară semnele crizei economice în România. În raoprtul CE din toamna 2007 România era avertizată că era posibil să intre într-o criză, înainte de criza mondială, cu un an înainte de restul lumii".
"În acest fel România a mers - subliniez, voit, pentru că aceasta a fost decizia guvernamentală - pe un alt traseu, care a întârziat foarte mult creşterea gradului de convergenţă, dezvoltare sustenabilă şi până la urmă se recunoaşte că România s-a îndepărtat de criteriile euro şi de posibilitatea de a adera la zona euro", arată Puşcaş, la câteva zile după anunţul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, ce a declarat că adoptarea monedei Euro de către România în calendarul iniţial, 2015, este "exclusă".
Vezi mai jos un scurt interviu video unde Puşcaş spune despre şansele eşuate ale României şi rateurile "enorme".
Dacă trage linie după şase ani în care România a avut "liber" la integrarea în Europa, cu un MCV înființat tocmai pentru a ajuta sectoarele încă nedezvoltate conform termenelor stabilite cu UE dar care s-a dovedit anemic, şi cu nereguli în absorbţia banilor europeni - prea puţini, şi chiar şi dintre aceştia mulţi acordaţi pe dosare cu probleme - regretă ceva fostul negociator-şef al României? "Eu nu am ce să-mi reproşez. Misiunea mea ca negociator a fost să finalizez capitolele şi să obţin tratatul de aderare. Deci eu mi-am făcut serviciul de negociator-şef al României".
În schimb, subliniază Puşcaş, imediat după 2005 procesul de aderare şi de integrare europeană a fost văzut mai degrabă ca un element de politică exdternă, nu de continuare a pregătirii interne. "Aici fac legătura cu faptul că am negociat un tratat care din păcate a fost lăsat la o parte. Acum, după cinci ani de MCV, tocmai în acest an, în vară, s-a decis prelungirea lui, continuarea monitorizării, întocmirea de rapoarte semestriale -următorul va fi în decembrie - ceea ce înseamnă o înăsprire din partea CE".
Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost comparat de mulţi politicieni europeni cu un "tigru fără dinţi" - făcut să sperie şi să motiveze România şi Bulgaria în a implementa reforme, dar care s-a dovedit ineficient. "În primii trei ani, MCV a avut şi dinţi, pentru că exista ameninţarea cu clauza de salvardare. Dar nu s-a utilizat nici această clauză, nu s-au ascuţit nici dinţii, iar pentru aceasta terbuie să răspundă nu doar România, ci şi Comisia Europeană", spune fostul negociator-şef.
De ce ar trebui să răspundă şi CE? "A avut o abordare mai curând administrativă şi politică, şi mai puţin de implicare în proces. Ar fi trebuit să fie un sprijin prin cooperare. De cele mai multe ori comisia a văzut această implicare prin sprijinul financiar pe care-l punea la dispoziţia sistemului judiciar şi administraţiei", explică Puşcaş, cu referire la cele două sectoare care au rămas puternic în urma reformelor cerute. "Nu a fost o alegere bună, ci o iniţiativă negândită, pusă ca o ameninţare dar nu construită ca un instrument adevărat de sprijin, de cooperare şi obţinere a unor rezultate; asta putem spune, după cinci ani".
- Ce ar trebui făcut?
"România trebuie să părăsească abordarea integrării ca politică externă şi să meargă pe o chestiune internă. În ce priveşte Politica Agricolă Comună să nu gândească cum să ia bani europeni fără să deconteze, ci să se conecteze piaţa la cea europeană dezvoltând infrastructura de transport, obligatorie pentru că altminteri rămânem o piaţă localistă izolată şi cu un potenţial care vedem că e mare şi se tot reduce cantitativ.
Dezvoltarea resurselor pentru competitivitate cu accent pe resurse umane, educaţie şi cercetare ştiinţifică. Or noi vedem că sistemul educaţional face paşi în urmă iar resursele umane, din punctul de vedere al pieţei muncii, sunt risipite - peste trei milioane de oameni lucrează în afară în loc să-şi găsească locuri de muncă în România - şi să meargă pe o politică economică ce să asigure dezvoltare durabilă, nu orientările prociclice".
În domeniul energetic să se folosească resursele raţional.
- Cum ar trebui să se raporteze România la milioanele de cetăţeni plecaţi să muncească în afară?
România, chiar în perioada când am negociat, a trecut la legislaţia europeană. Românii care pleacă din România în state europene în cea mai mare parte se acomodează foarte bine şi foarte eficient mediului de acolo. Nu e evident, atunci, că în România doar s-a transpus legislaţia, nu s-a aplicat? Aici am adoptat legislaţia, dar nu au venit politicile, ca oamenii să îşi găsească Europa la ei acasă.
Peste tot pe unde m-am dus am auzit cuvinte extraordinar de laudative la adresa românilor, cât de bine s-au integrat, cât de eficienţi şi înterprinzători sunt. În presa de afaceri în statele unde sunt foarte mulţi români vezi cetăţeni români.
În ce priveşte "abilitatea" unora de a se da în stambă şi a face criminalitate de vitrină, e caracteristică a unei grupe cu un grad de cultură şi înţelegere a fenomenului european.
Dacă s-ar fi continuat cu non-politica de dezvoltare, presiunea asupra graniţelor ar if fost foarte mare şi probabil ar fi fost explozii sociale interne generate de consecinţele acelei politici. Aşa, plecarea lor a fost o supapă inclusiv la nemulţumirile lor sociale.
- Este România un stat european?
Din păcate acum situaţia s-a înrăutăţit în multe state-membre. Grecia, Italia, state care erau în grupul fondator al comunităţii europene au probleme foarte mari pentru că după 2004 politica europeană a deraiat foarte mult de la obiectivul ei de a intensifica integrarea europeană. Dar asta nu este o scuză pentru noi, şi cu atât mai puţin o laudă. România, în cei şase ani de când este în UE, a înregistrat în loc de beneficii, costuri de oportunitate. A avut oportunităţi extraordinar de mari, pe care le-a ratat, prin deciziii politice interne, prin opţiuni partidiste în loc de dezvoltarea statului de drept, de aplicare la noi a politicilor europene în materie industrială, infrastructură, agricultură şi atlele, şi nu a utilizat mecanismele pieţei interne, ceea ce face ca IMM-urile şi mai ales firmele autohtone să nu fi fost beneficiare la maxim a şansei de a opera pe o piaţă de 500 milioane de consumatori.
