Iohannis n-a reuşit să înflăcăreze Clujul

Frigul de afară şi cunoscuta incapacitate a „neamţului” de a genera reacţii emoţionale prin discursurile sale au transformat poate cel mai mare miting politic desfăşurat în ultimii ani în Cluj într-o manifestare prea puţin atinsă de înflăcărare. N-au lipsit nici gafele monumentale ale unor vorbitori în cazul cărora adrenalina pare să dăuneze raţiunii.

Zeci de autocare au împânzit Clujul înca de la primele ore ale dimineţii, deversându-şi „încărcăturile" în Piaţa Lucian Blaga. Primii sosiţi au fost ajutaţi să suporte mai uşor frigul de afară cu o inedită combinaţie de folclor, adus în piaţă de Dumitru Fărcaş şi Nicolae Furdui Iancu şi rock susţinut de veteranii de la Iris.

Încet, încet, piaţa s-a umplut, astfel încât la ora anunţată pentru începerea manifestării numărul celor veniţi în special din judeţele vecine Clujului se apropia de 20.000, număr neatins de mulţi ani de vreo manifestare politică din Cluj.

Citeşte şi: Ziua mitingului: Iohannis la Cluj. Peste 15.000 de susţinători prezenţi în Piaţa Lucian Blaga GALERIE FOTO

Conform pancartelor purtate, au venit oameni din Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Satu Mare, Alba sau Mureş. Nu lipsesc nici sibienii lui Iohannis, plasaţi strategic chiar lângă scenă, iar rolul lor avea să se dovedească esenţial. Printre ultimii sosiţi au fost vecinii lor din Braşov, care, printr-un banner uriaş, anunţau „Braşovul vrea ca în Germania!". În rest, lipsă totală de inspiraţie la pancartele purtate de participanţi: „Iohannis preşedinte/ Victor Ponta minte!", „(localitatea sau judeţul) îl susţine pe Iohannis" şi cam atât.

Fuziunea celor două partide, PDL şi PNL, mai are mult până să devină complet funcţională. Spre exemplu, lipsa oricărui element de identificare duce la o absenţă totală a cromaticii în mulţime. Lipsa portocaliului fostului PDL sau a galbenului foştilor liberali nu a fost înlocuită de nimic. Câteva steaguri rătăcite ale vechiului PNL sau vechile fâşuri portocalii purtate de câţiva foşti democrat-liberali sunt singurele pete de culoare. În lipsa unei sigle şi a unei culori a noului partid, n-au existat, fireşte, nici steaguri de agitat în vânt, aşa că au fost înlocuite cu drapelul naţional. Tot lipsa unei identificări vizuale a noului partid face ca unii să agite pancarte ale defunctei ACL, alianţă care, din punct de vedere juridic nu mai există odată cu rămânerea definitivă a sentinţei Tribunalului Bucureşti de validare a noului PNL.

Destul de stingher pare şi şeful RADP, Ion Pantelimon, venit în piaţă ca simplu participant. „Cum e în PNL, fără haina portocalie?", îl întrebăm. „La fel, doar suntem aceiaşi oameni. Ne obişnuim, s-or regla lucrurile cu timpul", spune Pantelimon. În scurt timp face rost de un balon alb cu numele lui Iohannis, scris cu albastru şi intră, astfel, în rând cu lumea. Puţin mai încolo, unei femei în vârstă i se desprinde balonul de băţ. Biata femeie se apleacă îngrijorată, îl recuperează şi-l strânge la piept de parcă ar fi o vietate.

Cu o întârziere de fix şapte minute, Iohannis îşi face apariţia în piaţă, dar nu direct pe scenă cum se obişnuia, ci venind, alături de liderii locali şi naţionali ai PNL, pe jos pe strada Petru Maior şi traversând întreaga piaţă spre scena amplasată în dreptul străzii Napoca prin mijlocul manifestanţilor, în formula cea mai clasică a unei băi de mulţime. Metoda nu e originală, ea a fost inventată la mitingul ţinut în acelaşi loc de PDL în campania pentru alegerile europene.

Primii vorbitorii sunt, fireşte, gazdele, co-preşedinţii PNL Cluj, Marius Nicoară şi Daniel Buda. Obiceiurile mor cel mai greu, drept dovadă, prezentatorul îi anunţă pe cei doi drept copreşedinţi ai ACL Cluj, iar pe Buda, preşedinte PDL Cluj, deşi, cum spuneam, cele două entităţi nu mai există. Nicoară face recurs la istorie şi aminteşte că vechea alianţă PNL-PD a început de la Cluj, unde a avut, în 2004, succes electoral maxim. În discursul său, Buda rosteşte numele lui Iohannis cam o dată la 10 repetări ale numelui lui Victor Ponta.

De altfel, numele candidatul PSD avea să fie o prezenţă mult mai pregnantă în discursurile majorităţii vorbitorilor decât numele propriului candidat. „Flacăra vie a acestui partid îl va mistui pe Victor Ponta", decretează Buda, după care îi întreabă pe participanţi ce ar alege dintre o maşină nemţească şi una rusească. Cristian Dolha, din Bistriţa-Năsăud admite că Iohannis îşi pune toate speranţele în voturile din Ardeal şi din diaspora şi, din acel moment, majoritatea vorbitorilor se vor adresa ardelenilor şi românilor din afara graniţelor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, deschide festivalul „perlelor", cu o tentativă de a-şi mobiliza electoratul mai mult decât jignitoare la adresa veteranilor de război. După ce plânge pe umărul acestora şi al foştilor deţinuţi politici, despre care afirmă că ar trăi cu doar 250 de lei pe lună, îi îndeamnă pe susţinătorii lui Iohannis să ia exemplu de la cei cărora „gloanţele le-au găurit mantaua" şi să dea dovadă de acelaşi curaj „în lupta cu armata PSD".

Capodopera zilei îi aparţine, însă, primarului municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, care, nici mai mult, nici mai puţin, îndeamnă românii la emigrare. „Am venit la Cluj şi vom mai veni ori de câte ori ţara e-n pericol. (...) Victor Ponta şi ai lui au batjocorit şi umilit românii, astfel încât peste trei milioane au trecut graniţa. Noi ce mai aşteptăm?", clamează Florea.

Se înscrie apoi la cuvânt istoricul Mihai Răzvan Ungureanu, care dă, însă, nişte rateuri geografice. „De aici, din Cluj, au pornit marii martiri ai neamului, Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan. Tot de aici va pleca un preşedinte care nu va mai fi martir", afirmă fostul premier, după care îşi permite o nouă aroganţă din categoria „fiţi ungurenii mei". „Aveţi încredere în mine? (câteva aprobări firave din mulţime) Atunci aveţi încredere în Klaus Iohannis", cere Ungureanu.

Din colecţie nu putea lipsi Ludovic Orban, care a explică asistenţei cum ziua primului tur de scrutin coincide cu ziua de naştere a mamei sale, care va împlini 81 de ani, şi cum le-a spus ea lui şi fratelui său, fostul comisar european Leonard Orban, că de ziua ei nu-şi doreşte nimic pentru ea, nimic pentru copiii săi, ci îşi doreşte ca românii să-l aleagă preşedinte pe Iohannis şi şi-a însărcinat cei doi fii cu rezolvarea problemei.

În ciuda numeroaselor tentative, niciunul dintre vorbitori nu reuşeşte să stârnească reacţii vocale decât în primele rânduri ale asistenţei, rolul echipei de la Sibiu fiind determinant în declanşarea scandărilor. Restul asistenţei se rezumă la scurte aplauze. Invitarea lui Iohannis la microfon e singurul moment când numele candidatului a fost scandat în aproape toată piaţa. Luat de valul entuziasmului şi victimă a unui reflex de tip pavlovian, un cetăţean se crede cu un steag sau o pancartă în mână şi începe să strige din toţi bojocii „Iohannis! Iohannis!", agitând viguros deasupra capului kebabul la lipie din care se înfruptase până atunci.

În fapt, ca de fiecare dată în asemenea situaţii, cei mai câştigaţi în urma mitingului au fost comercianţii de fast-food de pe latura nordică a Pieţei Lucian Blaga, asaltaţi fără întrerupere de bieţii oameni aduşi cu arcanul de pe te miri ce meleaguri, care stăteau la cozi interminabile pentru a-şi astâmpăra foamea, dând fără regrete discursurile bombastice de pe scenă pe o înfulecătură din mâncarea calificată drept nu tocmai cea mai sănătoasă de către nutriţionişti.

Cum spuneam, momentul venirii lui Iohannis la microfon e singurul care reuşeşte să genereze un entuziasm cât de cât general. „Neamţul" nu se dezminte şi îşi demonstrează din nou lipsa oricărui talent oratoric şi incapacitatea funciară de a transmite sau genera emoţii auditoriului. Abordează subiecte la ani lumină distanţă de durerile imediate ale românului, cum e cel legat de modificarea legii electorale. În plus, gafează, la rândul său.

„România lui Victor Ponta e România politicienilor care se îmbogăţesc peste măsură pe zi ce trece, în vreme ce voi abia aveţi cu ce să vă plătiţi taxele şi impozitele", spune cel care, cu maximă aroganţă, afirma nu de mult că dascălii din România au avut ghinion dacă n-au reuşit să-şi cumpere, ca şi el, câte şase case din banii de meditaţii. În rest, nu e în stare să iasă din universul locurilor comune de genul: „încă nu e prea târziu", „fiecare vot contează", „Victor Ponta e ultima scăpare pentru baroni" sau „un singur vot poate face diferenţa".

Ce nu izbuteşte omul pentru care s-au adunat aproape 20.000 de oameni în piaţa Lucian Blaga din Cluj, reuşeşte, la final, imnul fostului PDL, păstrat şi de noul PNL, „Verde-nrourat". În sfârşit oamenii par a se mai încălzi şi se prind în hore pe ritmurile lui Mircea Rusu. Vedetele de pe scenă coboară pentru a doua îmbăiere într-o mulţime care începe să se răsfire încet, încet. Din fericire a fost primul şi ultimul miting care a „fericit" Clujul în această campanie electorală. Sau cel puţin aşa tragem nădejde.