Video Kosovo a primit verde să intre în Consiliul Europei. Deputatul Moisin acuză votul dat de USR: „Absolut regretabil” / Profesor UBB: „Fiecare ales votează în funcție de conștiința și ideile sale”

Kosovo a făcut săptămâna aceasta un nou pas spre aderarea la Consiliul Europei, cu un aviz favorabil din partea Adunării Parlamentare a instituţiei paneuropene. Decizia finală va fi luată de Comitetul Miniştrilor, organul executiv al Consiliului Europei, format din miniştrii de externe ai celor 46 de ţări membre.

La votul de marți, 16 aprilie 2024, de la Strasbourg (131 pentru, 29 împotrivă, 11 abțineri), în favoarea primirii autoproclamatei Republici Kosovo au votat și parlamentari din România, țară care nu recunoaște independența teritoriului desprins în 2008 din Serbia.

Din cei 19 membrii ai delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, doar doi români au participat la Adunarea de joi de la Strasbourg. Este vorba de Iulian Bulai și Denisa Elena Neagu, ambii de la USR, care au votat „pentru”. Din delegația parlamentarilor români face parte și un clujean, deputatul UDMR Csoma Botond, care nu a fost, însă, prezent la Strasbourg.

"Astăzi este o zi a ruşinii", a reacţionat invers Ivica Dacic, ministrul sârb de externe, a cărui ţară nu a recunoscut niciodată independenţa proclamată în 2008 de Kosovo: "Pentru prima dată în istorie, a fost formulată o recomandare de aderare pentru ceva care nu este un stat" şi care "nu îndeplineşte condiţiile fundamentale în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor", relatează Agerpres.

Deputatul PNL Cluj Radu Moisin a transmis, la ZIUA LIVE, că gestul celor doi useriști este regretabil și a cerut statului român să ia măsuri în acest sens.

„În această săptămână s-a întâmplat o chestie absolut înspăimântătoare. Marți, la Consiliul Europei, s-a discutat în Adunarea Parlamentară un proiect privind invitarea zonei Kosovo, așa îi spun eu, pentru că nu este stat, în Consiliul Europei. De peste 25 ani de când sunt problemele dintre Serbia și Kosovo, indiferent cine a fost președinte în România, că a fost Ion Iliescu, Traian Băsescu sau Klaus Iohannis, indiferent de cine a fost premier sau ministru de Externe, politica noastră a fost în mod constantă: nu recunoaștem statalitatea acestei zone Kosovo, desprinsă în mod ilegal și cu încălcarea tratatelor internaționale dn Republica Serbia.

Din același considerent, România nu recunoaște nici afectarea integrității teritoriale a Georgiei și a Ucrainei. Noi, din fericire, am avut linia de politică externă coerentă. Acest efort de 25 ani al României a fost ciuntit serios când singurii parlamentari prezenți la Adunare au fost doar cei de la USR, care au votat pentru recunoaștere statutului de membru al Kosovo în Consiliul Europei, ceea ce este șocant. Presa europeană au atras atenția asupra acestui fapt.

Este absolut regretabil ce s-a întâmplat. Acești parlamentari se cred pe persoană fizică și ignoră faptul că trăim într-un stat în care politica externă este făcută de președinte și Guvern, conform Constituției. Acesta este pericolul unei guvernări USR. Trebuie ca statul român să ia niște măsuri în perioada următoare. Riscăm să devenim mai puțini credibili când avem asemenea fisuri majore în discursul nostru. Cei de la USR sunt extrem de periculoși pentru ceea ce înseamnă România”, a afirmat Radu Moisin.

ZIUA de CLUJ a consultat și un specialist pe politică externă în legătură cu acest subiect. Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj-Napoca, spune că parlamentarii aleși de români nu pot fi condiționați să voteze în funcție de direcțiile pe care le stabilește cineva în politica externă a țării.

„România are o poziție cu totul particulară în acest caz. Se întâlnește cu poziția unor state precum Grecia sau Spania din punct de vedere istoric. Acestea nu doresc, din diferite motive, să recunoască existența statului independent Kosovo. Motivele sunt diferite, însă știm că baza de la care se pleacă este dorința de a limita posibilele pretenții la autonomie teritorială pe criterii etnice în Harghita și Covasna. Într-o manieră exagerată se consideră că aceste încercări ar fi încurajate de recunoașterea independenței unui stat precum Kosovo.

Kosovo este produsul unor intervenții umanitare internaționale pilotate de statele NATO și UE. Deci se află în agrement cu ideile UE despre dreptul popoarelor la autodeterminare, încercările de epurări etnice, ș.a.m.d.. Poziția României este, după părerea mea, foarte puțin inspirată. Pierdem o sumedenie de oportunități internaționale pe care le-ar fi putut avea în legătură cu investițiile în Kosovo. Parlamentarii aleși de România nu cred că pot fi condiționați să voteze în funcție de direcțiile pe care le stabilește cineva în politica externă a țării. Fiecare trebuie să voteze în funcție de conștiința sa.

Cei de la USR nu sunt de acuzat că au votat într-un fel anume. N-a existat niciodată o dezbatere serioasă în România privind recunoașterea Kosovo. Au fost aduse doar niște argumente fanteziste. În ceea ce privește mandatul imperativ, acesta nu există. Fiecare ales votează în funcție de propriile sale idei. Nu cred că putem impune cuiva să se alinieze pe o linie națională legată de un asemenea caz. Parlamentarii nu sunt reprezentanți ai Guvernului României, nu sunt ambasadori. Ei sunt aleși de popor. Poate România subminează poziția UE în ceea ce privește Kosovo”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Sergiu Mișcoiu.

Decizia finală privind aderarea Kosovo la Consiliul Europei va fi luată de Comitetul Miniștrilor de Externe al Consiliului Europei, care se va reuni pe 16 și 17 mai la Strasbourg.