Legile Justiţiei. Iohannis sesizează CCR privind organizarea judiciară
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, care face parte din pachetul celor trei legi ale justiţiei, informează Administraţia Prezidenţială.
"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale. Astfel, prin conţinutul normativ, unele dintre prevederile legii menţionate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11, ale art. 16 alin. (1), ale art. 26, ale 61 alin. (1), ale art. 69, ale art. 124 alin. (3), ale art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), ale art. 132 alin. (1), ale art. 134 alin. (2) şi alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie, pentru argumentele expuse în cele ce urmează", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.
Primul argument al şefului statului pentru cererea trimisă la Curtea Constituţională se referă la un posibil paralelism între o prevedere a Legii menţionate şi un text din Constituţie.
"Primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate modifică art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 stabilind că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.» Această dispoziţie nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituţie, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ. Normele de tehnică legislativă, la art. 16 din Legea nr. 24/2000, menţionează următoarele: „(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (...) (4) Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază", se arată în textul sesizării transmise de Preşedinţie.
Un alt argument al preşedintelui României cu privire la neconstituţionalitatea Legii 304/2004 este legat de un articol care face referire la configuraţia sălii de judecată care "trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme", despre care Iohannis susţine în sesizarea către CCR că este neclar şi nu are previzibilitate.
"La art. I pct. 3 din legea criticată se introduce un nou alineat la art. 7 din Legea nr. 304/2004, cu următorul cuprins: „(3) Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.” În primul rând, dispoziţia nou introdusă este una neclară şi lipsită de previzibilitate, contrar cerinţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Din formularea textului, nu este clar în ce măsură poziţia fizică a participanţilor în sala de judecată afectează principiul egalităţii de arme, iar din formularea generală nu se deduce cu exactitate care este conţinutul sintagmei „configuraţia sălii de judecată” şi ce presupune o reconfigurare a sălilor de judecată folosite în prezent de instanţele din România, astfel încât acestea să respecte principiul egalităţii de arme", potrivit sursei citate.
Klaus Iohannis mai susţine, în sesizare, că termenul de 30 de zile în care trebuie redactate hotărârile judecătoreşti, de la data pronunţării, stabilit prin Legea privind organizarea judiciară, este lipsit de previzibilitate. De asemenea, în dispoziţia legislativă conform căreia raportul întocmit în urma verificărilor va fi făcut public pe site-ul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu este specificată o distincţie între informaţiile conţinute în document, iar prevederea încalcă regulamentul de organizare şi funcţionare al ÎCCJ şi Legea de funcţionare a SRI.
Preşedinţia face referire şi la "art. I pct. 21 din legea criticată transferă competenţa de înfiinţare a secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii la secţia pentru judecători a CSM. Această măsură este una de ordin organizatoric, care vizează buna funcţionare a justiţiei şi garantarea independenţei sistemului judiciar, referindu-se la componenta instituţională a independenţei justiţiei, în sensul existenţei unor condiţii de muncă adecvate şi a existenţei unui număr suficient de magistraţi ai instanţei respective pentru a evita un volum de muncă excesiv".
