Lideri clujeni ai puterii şi opoziţiei, despre referendumul lui Iohannis: "Este în campanie electorală" versus „Un demers legitim"

Reprezentanţii clujeni ai puterii şi opoziţiei văd total diferit demersul preşedintelui României de organizare a unui referendum naţional pe tema continuării luptei anti-corupţie.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura privind organizarea unui referendum naţional în privinţa continuării luptei împotriva corupţiei şi asigurării integrităţii funcţiei publice.

''În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată'', se arată în scrisoarea adresată de şeful statului preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Liderul PSD din Consiliul Judeţean Cluj, Remus Lăpuşan, consideră că gestul preşedintelui este unul electoral.

„Mie sincer mi se pare că domnul Iohannis este în campanie electorală pentru al doilea mandat. Se ştie de către cei avizaţi că era foarte jos în sondaje, şi domnia sa a considerat că acum e momentul în care se poate reinventa, să zicem. Nici într-un caz nu are legătură ceea ce face domnia sau ce a făcut zilele trecute cu statutul de preşedinte al României, care ar trebui să fie mediator, să fie preşedintele tuturor românilor, până la urmă. Probabil că în acest moment cineva l-a sfătuit şi l-a tras de mânecă că e una din ocaziile în care s-ar putea reinventa, ar putea să-şi creeze din nou o credibilitate mai bună, pentru că era jos în sondaje", a declarat pentru ZIUA de CLUJ Remus Lăpuşan.

Fostul preşedinte al social-democraţilor clujeni crede că pe acest subiect este multă manipulare şi dezinformare, pentru că şi PSD-ul îşi asumă continuarea luptei anti-corupţie.

„În acelaşi timp mie mi se pare că este foarte multă manipulare. Parcă se şi aştepta un moment care să fie fructificat într-un fel sau altul de către domnul Iohannis şi echipa domniei sale. Există în Strategia de apărare naţională nişte elemente foarte clare în ceea ce priveşte lupta anti-corupţie, care au fost asumate inclusiv de PSD în campania electorală şi despre care s-a spus foarte clar de preşedintele partidului că PSD-ul nu renunţă", spune Remus Lăpuşan.

De cealaltă parte, lideri ai PNL Cluj susţin fără rezerve iniţiativa lui Klaus Iohannis.

„Eu consider că este un demers legitim. PSD şi domnul Dragnea au câştigat, sigur, cu un scor semnificativ alegerile, având un program de guvernare, în care nu era specificată în nici un fel legea graţierii şi legea amnistiei şi multe alte obiective care au fost atractive pentru votanţii PSD. Mi se pare total nepotrivit să faci ordonanţe de urgenţă pe nişte modificări ale unor legi care vizează în primul rând lideri ai partidului care iniţiază acest demers", a afirmat deputatul clujean Adrian Oros, care este şi copreşedinte executiv al filialei judeţene a PNL.

Deputatul liberal spune însă că nu se ştie care va fi finalitatea iniţiativei lui Klaus Iohannis.

„Dacă această acţiune va avea o finalitate, dacă se va finaliza şi care va fi rezultatul, vom vedea. Sigur că ei au şi posibilitatea să forţeze o ordonanţă de urgenţă şi să scape oamenii de urmărire penală iar rezultatul referendumului să fie doar pentru ceva ulterior. În final, ca să ai bani să alimentezi aceste promisiuni electorale legitime, pentru că toţi am vrea să avem salarii bune, să avem pensii decente, dar ca să ai bani, ei trebuie să vină de undeva, ori banii nu pot să vină decât dintr-un sistem economic care nu e coruptibil", este de părere deputatul Adrian Oros.

Potrivit Legii 3 din anul 2000 actualizată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitare.

Legea prevede că în cazul în care Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, Iohannis poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen.

Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional.