Liderul PSD Cluj, discurs manifest despre subiectul momentului: „Să comasăm ideile de dreapta și stânga, dar și orgoliile de partid”

Comasarea alegerilor ține prima pagină a agendei politice deja de săptămâni bune. Încă nu s-a luat o decizie oficială după multe runde de negocieri încheiate, dar miercuri s-ar putea să avem un anunț oficial din partea liderilor PSD și PNL.

Președintele interimar al PSD Cluj, senatorul Vasile Dîncu, a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care vorbește despre alte moduri de comasare, printre acestea numărându-se: comasarea eforturilor partidelor și a proiectelor importante pentru a construi un proiect de dezvoltare și reziliență a României pentru viitorul deceniu, comasarea ideilor de stânga și de dreapta sau comasarea eforturilor pentru a păstra proiectul european.

„Șapte comasări necesare!

Nu am fost niciodată un fan al comasării alegerilor și nici a altor tehnologii electorale care modifică regulile cu care oamenii sunt obișnuiți. Comasate sau nu, până la urmă alegerile nu-i blochează pe oameni să meargă la vot și să voteze așa cum ei vor. Este adevărat că nu stăm grozav la cultura politică, nu excelăm nici cu activismul sau militantismul și doar vreo 30% din electorat se simte informat și chiar vrea să meargă la vot cu un proiect politic sau alături de un proiect politic ori de un candidat. Partidele trebuie să muncească mult pentru a-i convinge pe oameni să meargă la vot, pentru ca ei să citească ofertele electorale sau să fie atenți la biografiile candidaților împinși în față de partide.

Nici în explicația economiei de mijloace prin comasare nu cred pentru că sunt convins că democrația costă și doar dictatura ieftinește lucrurile, dar în acest caz costurile de pierdere a libertății sunt imense. Ideea că unii competitori ar putea fi nepregătiți este, de asemenea, falsă deoarece ca politician trebuie să fii pregătit în fiecare clipă pentru alegeri, așa cum soldatul trebuie să fie pregătit să iasă la luptă în câteva ore, iar pompierul să fugă la incendiu în puține minute.

Nu cred prea mult nici în varianta că o parte dintre electori merg cu cel prezumat ca învingător, dar nici în varianta că oamenii au tendința de a echilibra lucrurile și unii se vor duce cu cei mai slabi pentru echilibru. De regulă, aceste tendințe se echilibrează reciproc, așa cum arată cercetările sociologice de la noi, din ultimii ani.

Nu sunt împotriva unor comasări care pot avea și alt scop, dar sunt împotriva celor prin care se încearcă influențarea electoratului fără nici un scop legitim pentru democrație. Când spun alt scop, mă gândesc la sensul general pe care îl are politica în societate și pe care, din păcate, de multe ori îl rătăcim duși de războiul politic sau de interesele partinice ori de solidaritatea internă. Sensul principal al politicii este acela de a servi interesul comunității, de a căuta să dea oamenilor o viață mai bună, de a produce dreptate socială și de a păzi valorile trecute cu litere de aur în Constituție.

Comasarea unor scrutine nu poate fi un scop în sine. Ea trebuie, atunci când se face, să servească unor scopuri de a realiza, de a sprijini ori de a aduce mai aproape de oameni scopurile generale ale politicii, în sensul cel mai deplin al termenului. Comasarea unor alegeri trebuie legată de realizarea unor valori umane chiar dacă este imposibil să găsească doar fani; unii vor invoca faptul că nu au avut timp să se pregătească, că oamenii au nevoie de mai mult timp pentru ca să cunoască programele sau candidații. Se va putea spune că oamenii vor amesteca ideile Europei cu cele locale, românești, sau că problemele naționale vor fi duse în derizoriu de nevoia de asfalt sau de alte teme care fac viața oamenilor grea, în localitățile lor. Nu este chiar așa, deoarece treimea celor informați, și nu doar ei, cunosc foarte bine cel puțin trei probleme care sunt enervante și pentru care nu-i iubesc pe politicienii locali și naționali. Când peste 60% dintre electori au cea mai mare încredere în primarul lor, este clar că ei știu și de ce le place sau de ce nu le place omul care este gospodarul principal.

Dar alte tipuri de comasare sunt necesare în România zilelor noastre, într-un moment geopolitic și de securitate care seamănă cu o cumpănă a istoriei. Voi încerca să trec în revistă câteva dintre acestea, cu conștiința faptului că se pot găsi și altele la o analiză mai atentă ori privite dintr-un alt punct de vedere.

1. În primul rând, va trebuie să comasăm eforturile partidelor și proiectele importante pentru a construi un proiect de dezvoltare și reziliență a României pentru viitorul deceniu. Trebuie să stabilim priorități care să nu se schimbe de la an la an și care să nu dureze ani întregi de dezbateri publice pâna să ajungă la o formă definitivă. Timpul nu mai are răbdare și, de aceea, trebuie să ne mișcăm repede. Nu putem aștepta ca unii să se erodeze și apoi să venim la putere pentru a schimba și ceea ce au făcut ei bun, doar din ambiția că nu este proiectul nostru. Noi, cei de stânga, atunci când am acceptat să intrăm la guvernare, după eșecul coaliției de dreapta am încercat să acționăm diferit de această paradigmă. Poate că s-a banalizat prin uzaj și nelucrare ideea de „proiect de țară”, dar trebuie să punem ceva în loc senzației și percepției oamenilor că țara noastră merge într-o direcție greșită. Să inventariem resursele și să vedem ce vom exporta, ce vom produce, cu cine ne vom asocia și ce facem cu multiplele parteneriate strategice pe care le avem, dar multe dintre ele, doar pe hârtie.

2. Trebuie să facem și o comasare a programelor și voințelor noastre pentru ca țara noastră să aibă o voce puternică la Bruxelles în apărarea intereselor legitime. Să nu se mai repete vreodată episodul Schengen. Suntem o țară mare și trebuie să arătăm și la Bruxelles acest lucru, să avem un grup românesc care, chiar dacă va fi împrăștiat în două sau trei grupuri politice, va avea un proiect comun: România să-și ocupe locul pe care-l merită în proiectul european, adică ieșirea din coada clasamentelor în problemele importante ale modernizării.

3. Cred că va trebui să comasăm și orgoliile de partid pentru a elimina lupta sterilă și demagogia ieftină care duc la o schimbare a guvernelor aproape în fiecare an și la pierderea de resurse esențiale ale puterii legitime. Este bună rotația partidelor la putere și venirea alternativelor la guvernare, dar atunci când sunt alternative reale, cu programe și proiecte. Când doar campaniile negative par să vândă, cei care vor avea curajul să meargă cu discursuri pozitive, vor crea încredere, căci neîncredere este destulă și ea nu a produs încă niciun lucru bun.

4. Mai trebuie să comasăm ideile de stânga și de dreapta - nu săriți, nu dispar ideologiile și, oricum, ele nici nu mai se regăsesc în forme pure - într-un proiect moderat, care să elimine extremismul sau violența în toate formele ei: simbolică, cea de limbaj, fizică sau de orice altă natură. Cei care spun că vor rezolva cu mitraliera sau cu cătușe nu pot fi credibili, chiar dacă unele dintre sloganurile lor se suprapun cu supărarea și năduful sincer al oamenilor. Împotriva lor trebuie ridicat un bloc, democratic, al voinței libere de a schimba discursul urii, în parteneriate pentru construcție.

5. Trebuie să comasăm eforturile noastre pentru a apăra proiectul european. Poate că Europa nu este perfectă, nici chiar grozav de democratică, dar este cel mai generos proiect transnațional pe care l-a cunoscut vreodată omenirea. Este un proiect civilizațional, orientat spre construcția și difuziunea bunăstării, iar noi am beneficiat din plin, în ultimul deceniu și jumătate. Astăzi, proiectul european este atacat în cadrul unui război hibrid la care nu ne așteptam și pentru care nu eram pregătiți, cel puțin comunicațional și militar. Pandemia ne-a arătat carențele, dar și nevoia de solidaritate, nevoia de a lucra împreună și de a lupta împreună pentru acest proiect. Apropiatele alegeri europene vor arăta voința partidelor de stânga și de dreapta, dar și a centriștilor, că proiectul european are nevoie de unire și solidaritate.

6. Trebuie să comasăm, sunt sigur, curajul împuținat de alegerile dese din acești ani în declanșarea, după 2024, a unei reforme profunde a statului, însemnând descentralizare, poate regionalizare rațională și chiar o reformă administrativă. Toți știm că este nevoie, toți recunoaștem sau vorbim despre asta, dar nu avem curajul necesar de unii singuri, pentru că ceilalți pot profita de unele nemulțumiri. Ar fi momentul să adunăm fragmentele de curaj într-o inițiativă comună, astfel încât să nu poată profita unii demagogi de curajul și inițiativa celorlalți.

7. Poate că ar mai fi multe alte lucruri de adunat, comasat, solidarizat etc. Poate ar fi nevoie să comasăm fragmentele de curaj și în următorii 10 ani ne vom gândi și vom lansa dezbateri cu folos pentru a construi ceea ce jurștii numesc un moment constituțional, adică un moment în care aducem Constituției modificări necesare, dar bazate pe un larg consens național, îndelung pregătit și construit. Actuala Constituție a României este, din nefericire, marcată de frica de dictator, fiind realizată imediat după ieșirea din comunism, și parcă pulverizează prea mult resursele de putere.

În final, afirm, așa cum am mai spus sau scris, că o noi, cei din PSD, nu avem comasarea alegerilor ca proiect în sine, iar în lipsa unui consens serios cu partenerii de guvernare și cu alte forțe politice care vor să ni se alăture, schimbarea calendarului electoral nu are sens. Schimbarea calendarului electoral poate fi doar o ușă care se deschide pentru un viitor mai bun pentru oameni și pentru România.

Comasarea poate fi doar primul pas pentru construirea unui parteneriat care să schimbe și actualul stil de a face politică. Dacă rămânem doar la acest pas în sens procedural, dacă nu însoțim acest procedeu de câteva comasări viitoare de idei, valori, energie, orgolii sau aspirații într-un proiect comun pentru România, atunci totul va fi degeaba”, a transmis Vasile Dîncu.