Maghiarii renunţă la regiuni fără ţinutul Secuiesc

Kelemen Hunor susţine că noul nivel administrativ este bugetofag şi inutil şi cere referendum. Reprezentanţii puterii spun că nemulţumirea Uniunii e legată de Ţinutul Secuiesc.

„Problemele României nu stau în lipsa acestui nivel de administraţie publică", a declarat preşedintele UDMR. Reprezentanţii locali ai USL susţin, însă, că adevărata nemulţumire a membrilor Uniunii este faptul că nu sunt acceptate Partium şi Ţinutul Secuiesc ca regiuni distincte. Conform promisiunii premierului Victor Ponta, menţinerea opoziţiei UDMR ar face guvernul să nu-şi mai angajeze răspunderea pentru legea regionalizării şi să trimită proiectul în procedură parlamentară.

„Ideea principală este că nu credem că România are nevoie de încă un nivel administrativ, de încă un nivel birocratic, pentru că problemele României nu stau în lipsa acestui nivel de administraţie publică. (...) Nu mai trebuie să scoatem bani din buzunarul oamenilor pentru că încă un nivel administrativ înseamnă costuri în plus, înseamnă că centrele decizionale vor fi mai departe de cetăţean. Noi credem că avem nevoie de regiuni economice mai mici în toată ţara. Eşecul se datorează faptului că actualele regiuni au fost desenate prost. Eu cred că pentru regionalizare trebuie să mergem la referendum, nu asumare, nu ordonanţă. Nu trebuie să-ţi fie frică de cetăţeni, trebuie să-i întrebi pe oameni dacă vor să meargă în alt judeţ", a declarat Kelemen, înaintea şedinţei CRU de sâmbătă, potrivit realitatea.net

El a contestat şi teza potrivit căreia constituirea regiunilor ar ridica gradul de absorbţie al fondurilor europene. „Nu suntem pentru introducerea unui nou nivel - regiunile de dezvoltare administrative. Noi considerăm că, în momentul de faţă, problema cea mai mare a României nu este că din sistemul politic, din structura românească, lipseşte un nivel administrativ, nu acesta este motivul pentru care nu avem autostrăzi, nu acesta este motivul pentru care anul acesta nu există nici un ban în buget pentru Autostrada Transilvania. Nu din acest motiv se întâmplă că investiţiile infrastructurale se întâmplă cu chiu cu vai. Accesarea fondurilor europene, situaţia proastă a accesărilor nu se întâmplă din acest motiv", a afirmat preşedintele UDMR.

La rândul său, şeful UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, susţine că e un neadevăr faptul că regiunile vor absorbi mai mulţi bani europeni. „E o idee falsă aceea că regiunile sunt necesare pentru a accesa mai uşor fondurile europene. Conform tratatului de aderare, guvernul estre cel care negociază fondurile europene. Inclusiv pentru exerciţiul financiar 2014-2020, tot guvernul va negocia aceste fonduri, nu va merge fiecare regiune să negocieze separat la Bruxelles", a spus Mate. În opinia sa, regionalizarea va duce la o nouă centralizare. „Dacă vom da regiunilor competenţe administrative, vom introduce doar o verigă administrativă în plus. Noi trebuie să face descentralizare, nu centralizare, să coborâm competenţele de la guvern la judeţe, nu să le ducem de la judeţe la centrele de regiuni. Punem oamenii pe drumuri dintr-un judeţ în altul şi nu realizăm o cerinţă comunitară esenţială, în loc să aducem serviciile cât mai aproape de cetăţean, le îndepărtăm de el. Ghişeu unic la primării putem face şi mâine, dar pentru asta nu e nevoie de regionalizare", a afirmat Mate.

Preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, spune că, în realitate, alta e nemulţumirea UDMR. „Sincer, nu mă aşteptam să aibă această poziţie, cred că vor doar să arate că există şi ei şi trebuie luaţi în seamă. De fapt ei sunt nemulţumiţi că nu le iese senariul cu Harcov şi atunci spun că, dacă nu e cum vor ei, atunci să nu mai fie deloc. Asta e o simplă declaraţie politică, fără vreo legătură cu fondul problemei. Oricine are un grăunte de minte în ţara asta pricepe că nu e în regulă ca, într-o ţară cu 22 de milioane de oameni, toată puterea să fie concentrată într-un singur loc, la Bucureşti. Categoric avem nevoie de regionalizare şi categoric avem nevoie de descentralizare şi nu avem nevoie de referendum special pentru asta. Vom avea, în prealabil, un referendum pentru revizuirea Constituţiei, iar, dacă lumea va accepta introducerea regiunilor în Constituţie, poţi face regionalizarea fără să mai fie necesar alt referendum", a afirmat Lăpuşan.

În opinia sa, adoptarea legii regionalizării prin procedură n-ar ridica nicio problemă. „N-am de unde ştii ce va face premierul Victor Ponta legat de angajarea sau nu a răspunderii, n-am discutat acest subiect în USL. Sigur că, prin aceste declaraţii, UDMR vrea să-şi negocieze voturile în parlament, dar, cu 70% în Legislativ, putem face regionalizarea şi fără UDMR şi fără PDL", a spus Lăpuşan.
Şi vicepreşedintele PNL, preşedintele consiliului judeţean Horea Uioreanu apreciază că membrii UDMR sunt, de fapt, deranjaţi că nu vor fi regiuni constituite pe criterii etnice. „Dacă nu le-a ieşit figura cu Ţinutul Secuiesc, atunci regionalizarea n-are nici o valoare, asta rezultă din declaraţia lor supărăcioasă", s-a limitat să comenteze Uioreanu. În ciuda noii poziţii a Uniunii, el crede că trebuie rămas la varianta adoptării legii regionalizării prin angajarea răspunderii. „Angajarea răspunderii are marele avantaj că e o procedură foarte rapidă, dar asta nu înseamnă că nu se va căuta consensul politic şi că nu va exista, în prealabil, un dialog cu societatea civilă şi academică", a spus Uioreanu.

În schimb, el susţine că referendumul pentru regionalizare ar putea fi evitat printr-un artificiu. „Controversa asta cu necesitatea unui referendum a apărut şi pe vremea când eram deputat şi doream aceeaşi modificare administrativ-teritorială şi ne contraziceam cu premierul de atunci, Emil Boc. Depinde ce structuri noi aducem, dacă acestea se vor numi tot judeţe, atunci n-avem nevoie de referendum şi nici de modificarea Constituţiei. Nu ştiu încă dacă noile structuri se vor numi «regiuni»", a susţinut Uuoreanu.

Explicatie foto: Kelemen Hunor se opune actualului proiect de regionalizare / foto E.O.

7