Monica Macovei vrea să dea o şansă Partidului Proştilor
- Scris de Valentin Malaescu
- 07 Dec 2014, 17:58
- Politica
- Ascultă știrea
Deşi e membră a Parlamentului European şi nu a legislativului românesc, Macovei a formulat un proiect de modificare în acest sens a legii partidelor politice. Ca principal argument în favoarea acestui proiect, eurodeputatul român aduce exemplul celorlalte state membre ale Uniunii Europene (UE).
Astfel, potrivit datelor prezentate de Macovei în expunerea de motive, niciun un alt stat comunitar nu impune o barieră atât de ridicată în privinţa numărului minim de membri fondatori necesar unui partid politic pentru a fi recunoscut de justiţie. În Austria, Irlanda, Malta şi Cipru, un partid poate avea un singur membru.
În Spania şi Slovenia sunt necesari doi membri pentru a înfiinţa în partid, în vreme ce în alte 11 state (printre care Germania, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Olanda, Belgia, Italia sau Polonia) un partid poate fi înfiinţat de trei oameni (în unele state cu condiţia susţinerii lui de către 1.000 - 10.000 de cetăţeni).
Alte opt state, majoritatea aparţinând fostului bloc comunist, cer între 10 (Ungaria) şi 7.500 (Portugalia) de membri pentru înfiinţarea unui partid politic. Un caz aparte îl reprezintă Danemarca, unde, pentru a înregistra legal o nouă formaţiune politică, e nevoie de un număr de membri fondatori în număr de minim 1/175 din numărul voturilor valabil exprimate la ultimele alegeri. Practic, în mai mult de jumătate (17 din 28) de state ale UE e suficient să se adune maxim trei oameni pentru a înfiinţa un partid politic.
Potrivit legii în vigoare în România, pentru a fi acceptat la înregistrare, un nou partid politic trebuie să aibă minim 25.000 de membri fondatori şi, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, există şi o condiţie geografică, potrivit căreia noua formaţiune trebuie să aibă câte 700 de membri în cel puţin 18 judeţe şi municipiul Bucureşti. Doar dacă am aplica algoritmul de calcul danez am ajunge la cifre mai restrictive. Astfel, 1/175 din numărul voturilor valabil exprimate la ultimele alegeri parlamentare ar însemna peste 42.300 de membri fondatori necesari.
Dar România post-comunistă n-a aplicat întotdeauna condiţii atât de restrictive pentru înfiinţarea unei formaţiuni politice. Imediat după decembrie 1989 a fost adoptată condiţia interbelică a existenţei a doar 251 de membri fondatori, ceea ce a dus la inflaţia de zeci de partide din CPUN, printre care Partidul Progresist reprezentat de „contele" Zambra-Iosipescu şi mama, Uniunea Liberală Brătianu a nu mai puţin celebrului în epocă Ion Brătianu „Cartof", dar şi Partidul Liber Schimbist al regretatului Ştefan Cazimir, ultimele două trecând inclusiv examenul alegerilor din 1990 şi intrând în primul parlament ales al României din perioada post-comunistă.
Drept urmare, la primele alegeri libere, din 20 mai 1989, au participat nu mai puţin de 73 de formaţiuni politice. Tot atunci, în lipsa vreunui prag electoral, în Senat au intrat şase partide, o alianţă politică şi un independent, iar în Camera Deputaţilor au acces 15 partide şi o alianţă plus reprezentanţii minorităţilor naţionale.
Beneficiar al sistemului mult mai permisiv a fost şi primul partid înfiinţat în România în decembrie 1989, Partidul Democrat din Cluj, al cărui lider, regretatul regizor clujean Virgil-Andrei Vâţă, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CPUN. În 1996 numărul minim de membri-fondatori a fost urcat la 10.000, pentru ca în 2003 să fie dus la 25.000, practic de o sută de ori mai mulţi decât erau necesari în primii ani de după evenimentele din decembrie 1989.
O eventuală adoptare a unui proiect care să admită înscrierea în registrul partidelor politice inclusiv a formaţiunilor cu doar trei membri ar ajuta inclusiv Partidul Proştilor, înfiinţat zilele trecute de un ieşean, aflat deocamdată doar în stadiul de a avea denumirea înregistrată la OSIM. Numai că reprezentanţii locali ai formaţiunilor politice parlamentare nu par dispuşi să îmbrăţişeze proiectul Monicăi Macovei.
„În România a existat o lege asemănătoare, la începutul anilor `90 şi au apărut sute de partide. Partidele au dreptul să ceară de la stat sedii şi bani şi mulţi şi-au înfiinţat partide, au primit sedii pe care apoi le-au transformat în locuinţe personale sau în spaţii comerciale. Probabil că ţările care acceptă partide formate din doi, trei oameni, nu dau nimic partidelor, la noi ar apărea mulţi speculanţi.
Nu se poate să ne întâlnim noi doi la bere şi să facem un partid, s-ar duce în derizoriu noţiunea de partid politic. Actuala lege, care impunen un număr ridicat de membri, o distribuţie în minim 18 judeţe, garantează reprezentativitatea pe care trebuie să o aibă un partid politic", a apreciat copreşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară.
Colegul său din fruntea liberalilor clujeni, europarlamentarul Daniel Buda, are o cu totul altă părere. „Pentru un partid politic nu numărul membrilor e important ci ceea ce poate coagula. Dacă parlamentarii vor aprecia că aceasta ar fi o opțiune pentru societate - şi nu văd de ce n-ar fi - va fi absolut în regulă. Consider că societatea română s-a maturizat suficient pentru o asemenea reglementare, important e să existe o participare activă la viaţa societăţii, la proiectele majore ale societăţii. Sigur, ne aducem aminte cu toţii de CPUN, dar aşa ceva nu s-ar mai putea repeta în ziua de azi. În concluzie, nu văd nici un impediment, putem avea partide chiar şi cu un singur membru, cum ar putea fi Partidul Proştilor", a comentat Buda.
Senatorul UDMR Laszlo Attila nu agreează o asemenea modficare, dar vine cu o altă propunere. „În acest moment nu văd rostul modificării regimului de înregistrare a partidelor. Acum prioritară este modificarea Codului Electoral şi putem rezolva şi această problemă, a reprezentativităţii, prin coborârea pragului electoral la 3%. În acest fel s-ar simplifica lucrurile şi s-ar lărgi paleta opţiunilor politice reprezentate în parlament", a opinat Laszlo.
