Parlamentarii PSD din Transilvania nu votează "legile maghiarizării"

Potrivit surselor Ziua de Cluj, parlamentarii social-democrați din cel puțin 4 județe din Transilvania (Alba, Hunedoara, Bistrița, Cluj) nu vor susține la vot pachetul de legi negociat de Liviu Dragnea cu liderii UDMR.

Discuțiile între liderii PSD din Ardeal, care au înțeles gravitatea trădării intereselor naționale, pe care o pregătește Liviu Dragnea în schimbul voturilor UDMR pentru moțiunea împotriva guvernului Grindeanu, continuă în Parlament, așa că nu este exclus ca numărul parlamentarilor care se opun "maghiarizării" României să crească în următoarele ore.

"Vom vota moțiunea. Guvernul Grindeanu trebuie să plece! Însă nu vom accepta niciodată șantajul UDMR și nu vom vota acest pachet de legi care nu reprezintă altceva decăt o trădare a României", au declarat sursele Ziua de Cluj.

Aceleaşi surse ne-au declarat că primii parlamentarii social-democraţi care au făcut front comun împotriva "legilor maghiarizării" sunt Doina Pană, Vasile Daniel Suciu, Ioan Deneş (PSD Bistriţa-Năsăud), Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu, Vasile Ilea (PSD Cluj), Laurenţiu Nistor, Natalia-Elena Intotero, Ilie Toma, Petru-Sorin Marica, Cornel-Cristian Resmeriţă, Viorel Salan (PSD Hunedoara).

UPDATE: Preşedintele PSD Cluj a anunţat oficial că vor susţine moţiunea împotriva Guvernului Grindeanu, însă el şi colegii săi nu vor vota legile negociate de Liviu Dragnea cu UDMR. Anunţul a fost făcut pe Facebook:

Negocieri în impas

Negocierile purtate luni seara între liderii PSD, ALDE şi UDMR pentru sprijinul maghiarilor la moţiunea de cenzură s-au încheiat fără un acord final, potrivit unor surse politice. Negocierile s-au suspendat pentru că UDMR nu a acceptat cererea PSD ca din legile cerute de maghiari să lipsească sancţiunile. Există trei mari seturi de cereri ale UDMR: modificări la Legea 215 a administraţiei publice locale, impunerea unei Zile a maghiarilor şi votarea unui statut al minorităţilor care ar garanta dreptul la autonomie culturală. În plus, PSD şi ALDE au acceptat luni modificări esenţiale la Legea Educaţiei, printre care şi Bacalaureat diferenţiat pentru elevii maghiari.

Conform hotnews.ro, UDMR ar fi renunţat în timpul negocierilor de luni la cererea privind posibilitatea legală ca autorităţile publice şi entităţile să poată adopta şi folosi simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale, locuitori ai respectivei localităţi. Steagul Ţinutului Secuiesc e un astfel de simbol cerut de UDMR.

În schimb, UDMR nu a acceptat una dintre propunerile PSD: legile cerute de parlamentarii maghiari să nu conţină sancţiuni. Cu alte cuvinte, PSD ar fi vrut ca nici o încaălcare a legilor cerute de UDMR să nu poata fi pedepsită. Cererea PSD a fost considerată inacceptabila de UDMR, acesta fiind şi momentul în care s-au oprit negocierile.

Pe lângă cele trei mari cereri ale UDMR anunţate în timpul zilei (le puteti citi mai jos), luni au mai fost trecute în tăcere prin Parlament câteva iniţiative ale parlamentarilor maghiari. E vorba despre patru modificări la Legea Educaţiei, puse pe ordinea de zi a comisiei de educaţie din Senat:

1. Bacalaureat diferenţiat pentru minorităţi. Cu alte cuvinte, standarde diferite de învăţare a limbii române pentru români şi pentru minoritari.
2. Înfiinţarea de către guvern, cu anihilarea autonomiei universitare, a unei secţii maghiare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Practic, Dragnea acceptă o măsura luată de guvernul MRU în 2012 şi pentru care PSD (alaturi de PNL si PC) l-a dat jos prin moţiune de cenzură.
3. Finanţarea de la bugetul de stat a institutelor teologice pentru confesiunile maghiarilor
4. Înfiinţarea de institute pedagogice pentru minorităţi

Negocierile se reiau marţi dimineata la Parlament.

Ce se ştia până luni seara despre cerinţele UDMR

Potrivit unor surse parlamentare, UDMR cere trei mari modificari ale Legii 215/2001, legea administraţiei publice locale :

- scăderea pragul de 20%, cat este în prezent, la 10% al numărului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unei localităţi necesar pentru ca autorităţile să asigure folosirea limbii materne, dar şi introducerea conceptului "număr semnificativ de cetăţeni" în acest caz. PSD şi ALDE ar fi de acord cu scăderea pragului până la 15%

- problema steagurilor. Este non-negociabilă pentru UDMR, care propune ca autorităţile publice şi entităţile să poată adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României şi alte iînsemne, simboluri care să exprime identitatea etnicaă, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale, locuitori ai respectivei localităţi. Dacă ar fi adoptată propunerea UDMR, steagul Ţinutului Secuiesc, de exemplu, ar putea fi arborat fără probleme

- interzicerea redesenării limitelor teritoriale ale judeţelor, oraşelor şi satelor dacă astfel se diminuează ponderea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Practic, această interdicţie ar face aproape extrem de dificile şi reforma teritorială, dar şi referendumuri locale de unire a unor localităţi în zone cu minorităţi

A doua chestiune cerută insistent de UDMR este instituirea Zilei maghiarilor pe 15 martie . Comisiile de administraţie publică şi pentru drepturile omului din Senat au dat deja luni raport favorabil adoptării proiectului de lege prin care ziua de 15 martie devine Ziua Maghiarilor din România şi va fi cel mai probabil votat de plenul Senatului marţi.

PSD si ALDE iau in calcul o reactie dura a unei parti a societatii la aceasta concesie, date fiind multiplele conotatii ale zilei de 15 martie in istoria comuna romano-maghiara.

A treia cerere imperativa a UDMR este votarea unui proiect vechi din 2005 - legea privind statutul minoritatilor . Printre alte castiguri, acest proiect ar aduce posibilitatea autonomiei culturale pentru minoritatea maghiara.