Pe ce se bazează PSD când spune că va ridica Spitalul Regional de Urgenţă

Discuţiile legate de SRU au fost reaprinse de afirmaţia ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, negată ulterior, potrivit căreia Clujul ar fi fost înlocuit de Timişoara pe lista primelor trei SRU care vor fi construite, alături de Iaşi şi Craiova. Nici anul acesta SRU nu există în legea bugetului naţional. Cu toate acestea, reprezentanţii ministerului de resort, copiaţi de social-democraţii clujeni, susţin sus şi tare că, de această dată, SRU chiar se va construi şi invocă drept garanţie a acestui fapt trei documente, care, însă, conţin mai degrabă declaraţii de intenţii, nu vreun calendar de execuţie cu termene (fie ele şi orientative) şi eventual sume alocate.

Primul document invocat de guvernanţi este strategia naţională de sănătate 2014-2020, în care, într-adevăr, se vorbeşte de „construirea şi echiparea a trei spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Cluj şi Craiova)", finanţarea urmând a fi asigurată din fonduri europene şi împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială. „Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Sănătăţii vor dispune acţiunile necesare ca cererile de finanţare să fie aprobate în cel mai scurt timp posibil". Cu excepţia expunerii de motive privind necesitatea generală a acestui tip de unitate spitalicească, acestea sunt singurele referiri la SRU, fără alte angajamente mai aplicate.

Cel de-al doilea document la care fac referire reprezentanţii puterii este acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, semnat în august 2014, în care, de asemenea, găsim doar declaraţii de intenţie generice. După o nouă expunere de motive, în care se vorbeşte de intenţia de a avea câte un SRU în fiecare din cele opt euroregiuni, se face vorbire despre criteriile care au dus la prioritizarea celor din Iaşi, Craiova şi Cluj, numite fiind regiunile deservite şi nu localităţile.

„Se va acorda prioritate regiunilor celor mai sărace din România (cum sunt Regiunile N-E şi S-V) şi celor cu un număr comparativ ridicat de persoane expuse riscului de sărăcie şi excluziune (Regiunea N-V) (este folosită clasificarea din „The Poverty Maps 2012" a Băncii Mondiale, n. red.) unde, în acelaşi timp nu există clădiri corespunzătoare care să găzduiască SRU (dată fiind fragmentarea excesivă a infrastructurii existente de clădiri şi/sau a riscului seismic excesiv)", este expunerea din documentul menţionat care duce spre cele trei centre - Iaşi, Craiova şi Cluj - în care se vor construi primele SRU.

Cel de-al treilea document care, potrivit social-democraţilor, ar garanta construirea SRU este memorandumul cu Banca Mondială, document care, deocamdată, este inaccesibil publicului, nefiind încă aprobat în guvern. Totuşi, potrivit unor surse, nici acest document n-ar conţine elemente mai concrete privind spitalul clujenilor, referirile limitându-se tot la nivelul declaraţiilor generice de intenţii.

Fostul ministru delegat pentru Dialog Social, deputatul Aurelia Cristea, susţine că în cazul spitalului clujean a fost deja contractat împrumutul de la Banca Mondială necesar realizării noului studiu de fezabilitate şi a noului proiect tehnic, cele vechi, realizate de Ministerul Sănătăţii, fiind depăşite.

Licitaţia pentru elaborarea acestor documente nu a fost încă lansată. „Asistăm la o campanie de dezinformare dusă de oponenţii politici ai PSD şi de reprezentanţii ei neputincioşi, aceiaşi care nu au fost în stare nici măcar să identifice un teren corespunzător pentru SRU din 2007 până în 2012. Acum însă, când guvernul Ponta a identificat modalităţi de finanţare externe, europene, ca alternative la bugetul de stat, şi a încheiat acorduri cu Banca Mondiala şi Comisia Europeană pentru a-l construi, tot ei au început să arunce în stânga şi în dreapta cu minciuni", a afirmat Cristea.