Pe cine vrea Kelemen Hunor candidat la primărie

Pe cine vrea Kelemen Hunor candidat la primărie
Deşi a precizat că listele finale cu candidaţii UDMR pentru alegerile locale vor fi cunoscute abia în luna aprilie, şeful formaţiunii politice maghiare, Kelemen Hunor, a anunţat numele celui pe care şi l-ar dori a fi contracandidatul lui Emil Boc. Şeful UDMR spune că anul 2015 a fost unul „foarte prost” din punct de vedere al drepturilor minorităţilor în România.

Deşi susţine că decizia în privinţa desemnării candidatului UDMR pentru funcţia de primar al Clujului, preşedintele formaţiunii n-a avut nici o rezervă în a-şi exprima public susţinerea pentru un anumit candidat. „Va fi un concurs şi oricine se poate înscrie. În ce mă priveşte, eu o susţin pe doamna Horvath Anna (actualul viceprimar - n.red.), dar nu eu decid, va fi decizia organizaţiei locale", a afirmat Kelemen.

Prezent la Cluj pentru a face bilanţul anului politic 2015 din punctul de vedere al formaţiuni pe cae o conduce, Kelemen a spus că anul pe cale de a se încheia a fost unul „foarte prost" din punct de vedere a drepturilor minorităţilor. „Din punct de vedere al drepturilor minorităţilor, 2015 a fost un an foarte prost, un an al regreselor. În multe instituţii ale statului s-a încercat limitarea drepturilor obţinute prin lege", a spus Kelemen. El a dat exempluln instanţelor de judecată care au dat unele sentinţe definitive de îndepărtare a unor inscripţii sau plăcuţe bilingve. „Cum e posibil, după 25 de ani de democraţie, să apară asemenea decizii controversate?", a exclamat preşedintele UDMR.

Din punctul său de vedere, inclusiv faptul că UDMR a fost în opoziţie (prin propria decizie) a afectat drepturile minorităţilor. „UDMR a fost în opoziţie şi am simţit multe acţiuni şi decizii ale guvernului în acest sens", a spus Kelemen. „Pentru noi, anul prost 2015 a început în preajma lui 15 martie, când s-a lansat strategia pentru ordine publică a Ministerului de Interne, în care comunitatea maghiară era calificatădept sursă de pericol - după o vreme a dispărut de site-ul ministerului - şi s-a încheiat cu incidentul de la Târgu Secuiesc, pe care unii - nu din mediul politic - n-au încercat să abordeze cazul ca pe unul individual şi au încercat să culpabilizeze întreaga comunitate maghiară. Aş mai aminti vandalizarea statuii Libertăţii din Arad şi a statuii lui Matei Corvin din Cluj, ai căror autorei n-au fost identificaţi nici până în ziua de azi, deşi există înregistrări", a adăugat Kelemen.

 

Comenteaza