Pentru ce i-am plătit în 2016 (I)

Aşa cum ZIUA de CLUJ v-a obişnuit, la fiecare final de sesiune parlamentară folosind datele accesibile pe site-urile oficiale ale celor două Camere ale parlamentului, vă prezentăm activitatea depusă de trimişii Clujului la Bucureşti.

Ca de obicei, începem cu cei patru senatori, care, din septembrie, când va începe ultima sesiune a actualei legislaturi, vor rămâne doar trei, după ce Alin Tişe a revenit în fruntea consiliului judeţean. Teoretic, principala activitate a unui parlamentar ar trebui să fie cea de legiferare, din moment ce aleşii neamului reprezintă aşa-zisa putere legislativă.

Deşi s-a demonstrat, mai ales în ultimii ani, că 80% din activitatea parlamentarilor este destinată aprobării sau respingerii ordonanţelor de urgenţă, există, totuşi, spaţiu destul, dacă nu pentru elaborat legi în adevăratul înţeles al cuvântului, măcar pentru participat la „întrecerea socialistă" cine îşi pune semnătura pe mai multe iniţiative legislative, nu puţine dintre ele veritabile aiureli. De-a lungul timpului clujenii au avut în parlament doi reprezentanţi veritabili stahanovişti în dat cu pixul pe proiecte preponderent gândite de alţii, Gheorghe Funar şi Mircia Giurgiu.

În prima jumătate a anului în curs cel mai harnic la semnat proiecte legislative a fost liberalul Marius Nicoară (33), urmat de social-democratul Alexandru Cordoş (31). La mare distanţă sunt Alin Tişe (PNL) şi Laszlo Attila (UDMR), cu câte 15 iniţiative legislative semnate în cursul lui 2016. Aceştia din urmă nu s-au obosit să gândească şi să elaboreze de unii singuri proiecte de lege, limitându-se la a semna cu grupul.

Spre deosebire, Nicoară şi-a pus capul la contribuţie şi a „compus" de unul singur trei proiecte legislative vizând eliminarea dublei impuneri asupra activităţii agenţilor economici care au activitate în străinătate cu personal românesc, înfiinţarea Colegiului Dieteticienilor din România, respectiv eliminarea unor discriminări între diverse categorii de pensionari.

Cordoş a elaborat, la rândul său, de unul singur, două proiecte legislative privind stimularea revenirii anticipate la muncă din concediul de creştere a copilului, respectiv distribuirea de internet wireless gratuit în spaţiile publice din mediul rural şi oraşele mici.

Fireşte nici acum n-au lipsit proiectele cu subiecte minore, ciudate, fără legătură cu pregătirea profesională a senatorului în cauză sau chiar fără vreo legătură cu Clujul. Astfel inginerul Nicoară şi juristul Tişe au semnat împreună proiecte vde legi pentru înfiinţarea Muzeului Dictaturii Comuniste la Bucureşti sau referitor la prevenţia în sănătate. Nicoară a mai încercat să legifereze concediul paternal, în vreme de Tişe a fost preocupat, printgre altele, de taxele consulare, exercitarea profesiilor de biochimist, biolog şi chimist, dar şi de echiuparea tractoarelor şi tramvaielor cu triunghiuri şi veste reflectorizante. Juristul Cordoş a apreciat că e nevoie de legi pentru înfiinţarea unui Muzeu al Locomotivei la Dej, pentru reglementarea statutului personalului feroviar sau pentru prevenirea tuberculozei. Medicul Laszlo şi-a pus semnătura pe o iniţiativă legislativă pentru liberalizarea adopţiilor internaţionale.

Cordoş a avut bucuria să vadă, în 2016, cum patru proiecte la care a contribuit şi el cu semnătura au devenit legi, una dintre acestea acordând şi municipiului Turda calificativul de oraş-martir al Revoluţiei din 1989. Două proiecte semnate, printre mulţi alţii, şi de Laszlo au fost promulgate legi anul acesta, reglementând drepturile pacientului, respectiv drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Un alt instrument de lucru al parlamentarului este întrebarea sau interpelarea adresată unuia sau mai multro membri ai guvernului. Campion la acest capitol (între cei patru clujeni) este Cordoş cu 49 de întrebări şi interpelări, urmat îndeaproape de Tişe, care a apelat de 46 de ori, în 2016, la acest instrument. Nicoară a deranjat miniştrii cu doar 11 întrebări, în vreme ce Laszlo a avut o singură curiozitate, al cărei titlu merită, însă, citat în integralitate: „De câte ori trebuie prins în fapt un medic, ca să nu mai umilească pacienţi într-o instituţie medicală din ţară?".

Printre lucrurile legat de care au avut curiozităţi senatorii clujeni figurează igienizarea pădurilor, salarizarea soldaţilor şi gradaţilor, reciclarea ambalajelor, airsoft-ul sau creşterea natalităţii, în cazul lui Cordoş, situaţia medicilor rezidenţi sau neregulile în organ izarea unor concursuri la Poliţia Locală din Bucureşti, în cazul lui Nicoară, respectiv importul de alimente expirate, internetul din mediul rural, premierea sportivilor, aeroportul Otopeni sau cercetarea în agricultură, în cazul lui Tişe.

În fine, cel mai inutil instrument parlamentar cuantificat pe site-ul Senatului este declaraţia parlamentară, cu care, spre exemplu, Laszlo nu a considerat necesar să-şi piardă timpul în cei trei ani şi jumătate ai primului său mandat de parlamentar. Pentru conformitate, dintre ceilalţi trei senatori de Cluj cel mai vorbăreţ în 2016 a fost Tişe, cu 16 declaraţii politice, urmat de Nicoară, cu nouă şi Cordoş cu doar două asemenea declaraţii. Asupra conţinutului acestor declaraţii n-are sens să mai insistăm, în condiţiile în care acesta este un instrument folosit de toţi parlamentarii României exclusiv pentru gargară electorală.