România, paradis fiscal sau pământ pârjolit?

Reduceri la TVA, CAS, accize, cota unică, desfiinţarea taxei pe stâlp sau a impozitelor pe dividende, unele începând din acest an, multe dintre ele pasate în sarcina viitorilor guvernanţi (obicei specific tuturor guvernelor de a amâna măsurile dificile până vor veni alţii să le pună în practică) sunt măsurile anunţate de premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov. Şocul anunţării unor măsuri de relaxare fiscală de către reprezentanţii unei guvernări care, până acum, a stabilit veritabile recorduri în materie de inventat taxe şi impozite i-a lovit până şi pe reprezentanţii opoziţiei de dreapta, care s-au trezit contestând o măsură ultraliberală cu argumente stângiste. Astfel, fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţeanu s-a trezit plângând pe umărul pensionarilor, agitând sperietoarea neplăţii salariilor şi pensiilor. Prezumtivul premier PNL, Cătălin Predoiu, se lamentează să Ponta vrea să-i lase de guvernat un pământ pârjolit. Până şi preşedintele Klaus Iohannis a ales să nu-l mai „mângâie pe Ponta pe corniţe" şi să-l acuze că vrea relaxare fiscală fără să spună cum va compensa pierderile la buget.

ZIUA de CLUJ a consultat doi prestigioşi economişti, iar părerile lor sunt împărţite. Mihai Şerban vorbeşte de măsuri „vizionare", dar n-are încredere în guvernul Ponta. „E foarte greu de ghicit ce e în capul guvernanţilor. Dacă nu i-am cunoaşte, dacă n-ar fi dat până acum numeroase dovezi de incompetenţă, am zice că e un guvern de un curaj nebun, chiar vizionar. Vorbim de măsuri care ar fi excepţionale pentru mediul de afaceri, pentru relansarea economică a României, cu importante beneficii pe termen lung şi mediu. Dar, fiind vorba de guvernul Ponta, poate fi vorba şi de o căutare disperată a recâştigării bunăvoinţei marelui public. Aici vorbim, mai degrabă, de măsuri disperate care să salveze politic o guvernare dezastruoasă. Să arunci cu nonşalanţă pe piaţă asemenea măsuri radicale de relaxare fiscală, fără să oferi şi soluţii de acoperire a găurilor bugetare, înseamnă că eşti ori disperat, ori vizionar", a opinat Şerban.

În schimb, Emil Culda susţine că adevărata reformă fiscală înseamnă cu totul altceva. „Astea sunt mesaje politice populiste. Problema nu e dacă avem o cotă mai mare sau mai mică - asta e irelevant - problema e că avem nevoie de o nouă filozofie fiscală. Reducerile astea sunt populiste, important e ca parlamentarii să ia foarte serios în dezbatere Codul Fiscal şi să schimbe întreaga filozofie fiscală. Nu intru acum în detalii, dar nu procentele sunt problema, ci filozofia fiscală, iar asta înseamnă relaţia dintre stat şi contribuabil, cum încearcă statul să colaboreze cu contribuabilul, nu să-l calce în picioare. Avem zeci de mii de litigii între stat şi contribuabili, generate de articole delicate din Codul Fiscal, aceste articole trebuie să dispară. În comisie, parlamentarii să discute cu oamenii, cu specialiştii şi vor face un Cod Fiscal mult mai bun decât ar face guvernul. Reducerile astea sunt lucruri de doi bani. Şi mai e ceva ce eu repet mereu: degeaba ai un Cod Fiscal bun, dacă nu ai o lege a transparenţei execuţiei bugetare. Toţi cei care folosesc bani publici să raporteze absolut tot, până la ultimul cent, să raporteze de zece ori mai mult decât privaţii, care acm raportează de trei ori mai mult decât instituţiile statului. Dacă ai un Cod Fiscal bun, care reglementează circuitele financiare şi o lege a transparenţei execuţiei bugetare, care îţi arată, ţie, contribuabil, cum e cheltuit fiecare leu pe care tu îl dai statului, apoi poţi jongla şi cu procentele. Sigur, orice reducere de taxe şi impozite e binevenită în situaţia actuală, dar, repet, în altă parte e buba", a comentat Culda.