Scandaluri în mandatele lui Kovesi: De la "decaparea" premierului şi până la "spectacolul cătuşelor"
Mandatele Laurei Codruţa Kovesi au primit multe laude, mai ales din plan extern, dar au fost şi zguduite de scandaluri. Unul dintre ele a fost legat de înregistrarea dintr-o şedinţă cu procurorii în care Kovesi cerea dosare "grele" şi decaparea premierului.
"Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o... /nu se intelege/ DNA-u aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. (..) M-am uitat pe situaţiile astea şi unele sunt îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani, cu urmărirea penală începută şi nesoluţionată (..) Mă îngrijorează de ce nu îi înhăţăm", spune Kovesi în înregistrarea difuzată de România Tv în iunie 2017.
Inspecţia Judiciară a început o acţiune disciplinară în acest caz, o decizie urmând să fie luată de Secţia de procurori. Laura Codruţa Kovesi a negat că ar fi spus acele cuvinte şi susţine că sunt montaje.
Ultima parte a celui de-al doilea mandat la DNA al Laurei Codruţa Kovesi a fost marcat de achitări în serie. Unele dintre cele mai importante nume au scăpat de orice acuzaţie, după dosare instrumentate de DNA. Imediat, contestatarii şefei DNA au spus că dosarele au fost făcute la comandă politică şi nu conţin probe care să susţină acuzaţiile.
Mai mult, Kovesi a fost acuzată de "spectacolul cătuşelor", prin purtarea suspecţilor prin faţa camerelor de filmat pentru a-şi crea imagine.
Cea mai recentă achitare este cea pronunţată în 22 mai, în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost acuzat de mărturie mincinoasă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Decizia poate fi contestată de către procurori. Hotărârea magistraţilor a venit, în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Tăriceanu. În 2016, DNA Braşov l-a trimis în judecată Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.
O altă achitare de răsunet este cea pronunţată în 11 mai, tot de către instanţa supremă, în dosarul fostului judecător al Curţii Constituţionale Române (CCR), Toni Greblă. Acesta a fost acuzat de către procurorii DNA de trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional. Chiar dacă nici această decizie nu este definitivă, a stârnit numeroase discuţii în spaţiul public, mai ales în contextul în care Toni Greblă a fost nevoit să demisioneze din CCR odată cu trimiterea lui în judecată. Fostul judecător a declarat, pentru MEDIAFAX, că este încrezător că şi decizia de la fond va fi una de achitare, dacă instanţa va decide, ca şi până acum, în funcţie de probe.
Nici achitarea fostului premier Victor Ponta şi a fostului senator Dan Şova nu a scăpat de discuţii pe marginea soluţiei judecătorilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 10 mai, în primă instanţă, achitarea lui Victor Ponta şi a lui Dan Şova în dosarul Turceni-Rovinari. Nici această decizie nu este definitivă şi poate fi atacată de DNA. În cazul fostului premier Victor Ponta, judecătorii au decis achitarea pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Fostul ministru Dan Şova a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.
