Sloganul Comisiei de Cod Electoral: „Tot înainte! Că înainte era mai bine”

Comisia specială însărcinată cu modificarea legilor electorale, dar şi a legilor privind funcţionarea şi finanţarea partidelor politice devine din ce în ce mai mult o comisie de restauraţie. Majoritatea deciziilor adoptate până acum înseamnă practic paşi înapoi, întoarceri la forme mai vechi ale respectivelor acte normative.

 

Comisia lucrează pe subcomisii dedicate fiecărei legi în parte. În privinţa alegerilor locale, dacă alegerea consilierilor a rămas pe listă de partid, iar primarul se alege tot uninominal, într-un singur tur de scrutin, preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi din nou indirect, adică de către consilierii judeţeni, din rândul lor. Practic, şeful judeţului - funcţie care în România a primit supranumele de baron local - nu va mai fi ales de cetăţeni, ci va fi rezultatul trocurilor politice din interiorul consiliului judeţean, putând fi, în egală măsură, revocat din funcţie, tot prin votul consilierilor, lucru imposibil în cest moment.

În cazul alegerilor locale, PNL a propus alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin sufragiu universal, cu două tururi de scrutin. În cele din urmă a avut succes varianta PSD, care, la presiunea propriilor primari, care nu doreau să rişte pierderea mandatelor, a optat pentru rămânerea la un singur tur de scrutin în cazul edililor. În schimb, social-democraţii şi-au ridicat în cap proprii baroni locali, nemulţumiţi de varianta alegerii indirecte a şefului judeţului.

Experimentul eşuat complet al aşa-zisului vot uninominal în cazul alegerii parlamentului, a făcut să fie respinsă şi varianta votului mixt, susţinută, la un moment dat, şi de putere şi de opoziţie şi să se prefere revenirea la votul pe listă cu redistribuirea naţională a resturilor judeţene, adică exact sistemul de vot aplicat până în 2008. Primii care au reacţionat au fost clujenii de la Centrul pentru Studiul Democraţiei, care, într-o scrisoare trimisă comisiei parlamentare, au propus ca listele să nu fie unele ordonate, alegătorilor lăsându-li-se posibilitatea de a alege ei candidatul preferat din lista partidului pe care îl susţin.

Practic, în pătratul formaţiunii favorite, alegătorul va pune ştampila pe candidatul preferat. În acest fel, pe baza votului politic, vor fi repartizate mandatele pe formaţiuni politice, dar titularii acestor mandate nu vor mai fi determinaţi de partide prin punerea lor în capul listei, ci vor fi declaraţi aleşi candidaţii formaţiunii respective care au primit cele mai multe voturi. În privinţa numărului de parlamentari nu s-a ajun s încă la o concluzie. „Deocamdată se discută de norma de reprezentare de un deputat la 60-70.000 de locuitori şi un senator la 2-3 deputaţi, dar nu s-a stabilit încă un număr fix de parlamentari", a spus vicepreşedintele comisiei, senatorul Alin Tişe.

Comisia a fost sensibilă la propunerile venite din mai multe direcţii, dar în special din partea fostului prezidenţiabil Monica Macovei şi a coborât numărul minim de membri necesar pentru înregistrarea unui partid politic de la 25.000 la 3, ceea ce ar da o şansă nesperată de înregistrare de acum celebrului Partid al Proştilor. Numai că şi numărul de 3 membri ar putea fi prea mare, în condiţiile în care joi Curtea Constituţională a declarat neconstituţional art. 19 alin. (3) din legea partidelor politice nr. 14/2003, adică exact articolul care impune un număr minim de membri (25.000 în cazul articolului atacat) pentru a putea înfiinţa un partid politic.

În cazul în care în motivaţia deciziei Curţii stabilirea unui număr minim de membri va fi catalogată ca o piedică pusă libertăţii de asociere, garantată de legea fundamentală, în viitoarea nouă lege a partidelor politice nu va mai putea fi impusă nici o condiţie limitativă de acest tip. Şi aceasta ar fi o întoarcere în timp, la începutul anilor `90, când, de asemenea, nu exista o asemenea restricţie.

Schimbarea revoluţionară a apărut, însă, la legea finanţării partidelor politice, membrii comisiei agreând varianta finanţării exclusiv de la stat a campaniilor electorale. „S-a stabilit să se meargă pe finanţare de la stat, pe candidat, dar nu s-au stabilit, încă, detaliile tehnice", a explicat Tişe. Interzicerea finanţării private a campaniilor electorale creează premisele eliminării uneia dintre pârghiile de bază ale corupţiei politice.

„Într-o săptămână subcomisia pentru alegerile locale va finaliza proiectul de modificare a legii alegerilor locale, îl va pune pe masa comisiei, care, poate va mai opera modificări, după care va ajunge în plen. Acesta e cel mai urgent, pentru că, din punct de vedere calendaristic, alegerile locale sunt cele mai apropiate. Cert este că lucrurile sunt în grafic", a afirmat Tişe.