Socialistul Ponta, în campanie „cu Dumnezeu înainte”

Atunci când vizezi funcţii mari, nu te poţi complica cu şpăgi electorale mici, prin urmare nici Victor Ponta nu s-a apucat să împartă mărunţiş la mii de biserici şi bisericuţe, ci a ales patru lăcaşuri de cult, pentru care a alocat prin hotărâre de guvern şase milioane de lei. Interesant este că, în proaspăta sa goană după voturile diasporei (tradiţional arondate dreptei), candidatul PSD a acordat jumătate din bani unor lăcaşe de cult din afara graniţelor României. Astfel, Catedrala Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Madrid a primit două milioane de lei, iar Catedrala Sfântu Gheorghe din Barcelona, un milion.

Două milioane de lei a mai primit Mănăstirea Lainici din Bumbeşti-Jiu, Gorj (judeţ pe care Ponta îl reprezintă în parlament) şi, probabil pentru a mai spăla din imaginea de ortodox intolerant cu alte culte, pe care o afişase la începutul campaniei, cu trimitere la principalul contracandidat Klaus Iohannis, premierul a trimis un milion de lei şi la Cluj, pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XXI, aparţinând cultului greco-catolic.

„Aceşti bani reprezintă pentru noi o contribuţie absolut necesară pentru a continua, atât timp cât ne va mai lăsa vremea, lucrările la construcţia catedralei. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru demararea unei noi etape a proiectului, etapă care va fi inaugurată miercuri", a explicat părintele Daniel Avram, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. El a avut, însă, rezerve în a comenta asupra momentului în care au venit aceşti bani de la guvern.

„Vă daţi seama că nu pot răspunde la această întrebare", a spus Avram în momentul în care a fost întrebat dacă apreciază campania electorală aflată în plină desfăşurare drept un factor favorizator al alocării acestor bani. Catedrala greco-catolică din Cluj este unul dintre cele mai vechi din România aflate încă în construcţie. Lucrările au fost demarate în 1992, fără a existat un termen de finalizare, ritmul execuţiei depinzând de ritmul în care apar surse de finanţare de la buget, din donaţii ale enoriaşilor sau ale unor organizaţii din ţară şi din străinătate.

Potrivit referendumului din 2011, potenţialul electoral al greco-catolicilor n-ar fi, totuşi, semnificativ, la acel moment declarându-se ca aparţinând acestui cult puţin peste 150.000 de români, adică mai puţin de 1% din totalul populaţiei. La sfârşitul lunii august, Ponta mai deschisese băierile pungii guvernului, alocând două milioane de lei Mănăstirii Nicula, unde tocmai participase la slujba de Sf. Maria.