Speranţe URIAŞE în Iohannis: încrederea în el a ERUPT după alegeri

Românii au privit alegerea lui Emil Constantinescu în funcţia de preşedinte ca pe victoria finală a revoluţiei. După patru ani, preşedintele cu cioc a devenit (şi a rămas până în ziua de azi) etalonul dezamăgirii naţionale. Conform primului sondaj de opinie realizat după alegerea lui Iohannis, neamţul s-a trezit încărcat cu speranţele românilor mai ceva decât fostul preşedinte „învins de sistem”.

„Abia acum a izbândit revoluţia", „Abia acum am scăpat cu adevărat de comunism", erau formulele care defineau sentimentele majorităţii românilor în momentul anunţării victoriei în alegerile prezidenţiale a primului candidat de dreapta. În sfârşit, la a doua încercare, Constantinescu reuşea să-l scoată pe Ion Iliescu din palatul Cotroceni, iar speranţele pe care românii le investeau în el erau uriaşe. La fel de mare avea să fie, patru ani mai târziu, când Constantinescu se anunţa învins de sistem, dezamăgirea românilor. Atât de mare, încât principalul partid de guvernământ din mandatul său, PNŢCD, a fost, practic, eliminat definitiv de viaţa politică de votul poporului suveran. Aşa a şi rămas Constantinescu (singurul preşedinte al României cu un singur mandat) în conştiinţa publică drept politicianul care a creat cele mai mari speranţe dar şi cea mai mare dezamăgire poporului român.

După experimentul Constantinescu, românii păreau să se fi imunizat la promisiuni, creîndu-şi o stare de lehamite faţă de clasa politică şi renunţând să mai aibă mari aşteptări de la cei pe care îi alegeau sau realegeau în fruntea naţiei. Au trecut 14 ani de atunci şi a trebuit să apară un neamţ pentru ca românii să-şi asume din nou riscul de a crede că lucrurile o vor lua, în sfârşit, în direcţia bună.

Dacă alegerea lui Constantinescu a fost a doua Revoluţie, victoria lui Iohannis merită denumită a treia Revoluţie, cel puţin prin ochii românilor.

Cel puţin asta spune sondajul de opinie realizat de IRES zilele trecute, imediat după turul doi. Pentru prima oară, după 18 ani, există mai mulţi români care cred că în România lucrurile merg într-o direcţie bună (55%), decât oameni care cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită (34%). 11% au fost non-răspunsuri. Iar pentru a înţelege efectul „Iohannis", realizatorii studiului au prezentat, pentru comparaţie, modul în care au răspuns românii la aceeaşi întrebare înainte de campania electorală: 73% spuneau că, în România, lucrurile merg într-o direcţie greşită şi doar 24% apreciau că direcţia e bună. Bascularea radicală într-un timp atât de scurt a percepţiei populaţiei o reprezintă tocmai explozia de speranţă inoculată de alegerea neamţului în fruntea ţării.

Faptul că speranţa pusă în Iohannis este mai mare ca niciodată (depăşită poate doar de speranţa pusă în Iliescu în 1990, când a fost ales preşedinte cu peste 80% din voturi, dar atunci nu se făceau sondaje de opinie), este demonstrată de evoluţia aceluiaşi indicator în ultimii 18 ani, date obţinute prin amabilitatea directorului IRES, sociologul Vasile Dâncu. Astfel, la începutul lui 1997, imediat după alegerea lui Constantinescu, 52% dintre români considerau că lucrurile merg într-o direcţie bună. Patru ani mai târziu, la a doua realegere a lui Iliescu, după o finală cu Corneliu Vadim Tudor, speranţele românilor se prăbuşiseră, doar 37% mai credeau că România e pe drumul cel bun. Victoria sloganului „Arde-i pe corupţi!", sub care a candidat Traian Băsescu a regenerat puţin speranţa, 44% apreciind că lucrurile merg în direcţia care trebuie. În schimb, realegerea marinarului în 2009 a scufundat speranţele românilor. Doar 21% mai credeau că lucrurile mergeau spre bine. Ei bine, în 2014, Klaus Iohannis a reactivat la un nivel pe care nimeni nu-l mai credea tangibil încrederea românilor într-un viitor mai bun pentru această ţară. Conform defalcărilor pe diverse categorii de respondenţi, cei mai convinşi că lucrurile merg bine în România sunt alegătorii lui Iohannis (64,3%), transilvăneni sau bănăţeni (61,5%), cu vârsta între 35 şi 49 de ani, cu studii elementare (63,4%), locuind în mediul rural (58,2%).

Previzibil, alegerea lui Iohannis drept viitor ocupant al celei dintâi funcţii în stat a modificat radical şi percepţia românilor faţă de instituţia prezidenţială. Înainte de campania electorală, 74% dintre români aveau puţină spre deloc încredere în Preşedinţia României, în vreme ce doar 24% aveau multă sau foarte multă încredere în instituţia cu sediul central în palatul Cotroceni. Ei bine, odată ce au aflat că neamţul va fi următorul locatar al primului palat al ţării, oamenii şi-au schimbat radical opiniile. Astfel, acum nu mai puţin de 56% spun că au încredere multă sau foarte multă în instituţia prezidenţială şi doar 41% sunt cei care în continuare n-au încredere în Preşedinţia României. Interesant este că inclusiv încrederea în Iohannis însuşi, români şi-au construit-o în acelaşi interval de timp dintre cele două cercetări sociologice. Astfel, înainte de campania electorală, doar 25% spuneau că au multă sau foarte multă încredere în neamţ, în vreme ce 70% declarau că au puţină încredere sau deloc. Acum, ca preşedinte ales, Iohannis inspiră încredere la 61% dintre români, doar 36% fiind cei care se declară necuceriţi de neamţ. Cel mai mare nivel de încredere şi l-au pus în Iohannis bărbaţii (64,6%) din Transilvania şi Banat (69,3%), cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani (64,9%), având studii superioare (66%).

Surprinzător este că evoluţia încrederii în Iohannis nu s-a transferat şi asupra formaţiunii care l-a susţinut, noul PNL, în care încrederea românilor s-a păstrat la nivelul de 33-35%. În schimb, înfrângerea lui Victor Ponta s-a răsfrâns asupra partidului său, astfel numărul celor care au multă sau foarte multă încredere în PSD a scăzut de la 34% la 21%, în vreme ce procentul celor care n-au încredere în social-democraţi a crescut de la 65% la 76%.

Românii îi fac şi agenda noului preşedinte. Astfel, două sunt, detaşat, primele două măsuri pe care oamenii se aşteaptă să le ia noul locatar de la Cotroceni: crearea locurilor de muncă - 15,2%, respectiv lupta împotriva corupţiei - 13,9%. Chiar îi modifică unele priorităţi anunţate deja public. Astfel, Iohannis a anunţat că primele două vizite externe le va face la Bruxelles şi Chişinău. Ei bine românii vor să-l trimită, cu prioritate, în Germania - 39,6%, apoi în SUA - 9,7% şi abia apoi la Chişinău - 6,6%.

Surprinzător, în ciuda speranţelor puse în el şi a nivelului ridicat de încredere în Iohannis, românii nu sunt dispuşi, cel puţin deocamdată, să-i ofere şi un guvern favorabil. Astfel, 62% nu sunt de acord ca premierul în funcţie să demisioneze şi doar 32% cred că Ponta ar trebui să părăsească palatul Victoria.

În fine, spiritul de turmă (sau reflexul Sf. Petru) pare că este vital pentru o bună parte dintre români, altfel nu se poate explica faptul că o bună parte dintre cei care l-au votat pe Victor Ponta susţin acum că l-ar fi votat pe Iohannis. La numai câteva zile de la vot, 66% susţin că au votat cu neamţul şi doar 34% admit că au pus ştampila pe Ponta. Sondajul IRES a foat realizat prin metoda CATI, în 20 noiembrie, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia cu drept de vot de 1.338 de persoane şi are o eroare maximă tolerată de +/- 2,7%.