Topul traseiştilor politici ai Clujului. Recordul este de 9 partide schimbate

Fidelitatea este probabil una dintre trăsăturile de caracter cele mai deficitare în politica românească. În an electoral credem că ar fi util să facem un inventar, fie el şi sumar, al traseiştilor din politica clujeană. Poate că alegătorii vor ţine cont de acest aspect, când unii dintre ei le vor cere, din nou, votul.

De-a lungul timpului, cei mai predispuşi la infidelităţi politice, dar, în acelaşi timp, şi cei mai vânaţi dintre politicienii au fost primarii, cei despre care se spune - şi de cele mai multe ori nu fără temei - că pot mobiliza suficiente voturi, astfel încât să decidă, la nivelul localităţilor pe care le conduc, câştigătorul alegerilor pentru consiliul local, consiliul judeţean, dar, mai important, al alegerilor parlamentare sau prezidenţiale. Mârlănia PSD cu celebra ordonanţă a primarilor traseişti (care, din fericire, nu l-a ajutat pe Victor Ponta) arată cât de departe, chiar dincolo de prevederile Constituţiei, sunt dispuse partidele să meargă pentru a pune mâna pe „voturile primarilor".

O analiză a rezultatelor ultimelor cinci runde de alegeri locale (din păcate n-am izbutit să găsim o situaţie a rezultatelor alegerilor locale din 1992, când ne-am ales pentru prima oară după 1989 primarii) oferă câteva rezultate extrem de interesante. Astfel, în 2000, nu mai puţin de 30 din cei 69 de primari care au încercat să-şi reînnoiască mandatele (11 dintre primarii legislaturii anterioare n-au mai candidat în 2000) au ales să o facă sub alte culori politice decât o făcuseră cu patru ani în urmă. Cei mai mulţi dintre aceştia au abandonat PUNR, din care fusese exclus Gheorghe Funar, alegând PDSR.

De remarcat este faptul că pentru 16 dintre aceştia schimbarea partidului n-a fost cu noroc, nereuşind să-şi mai convingă concetăţenii că, sub noile flamuri politice, vor fi primari mai buni. Doar 14 dintre primarii traseişti au fost realeşi în funcţii. O altă cifră, însă, este mult mai interesantă. La alegerile din 2000, în mai mult de jumătate dintre localităţile judeţului cetăţenii au considerat necesar să schimbe figurile din fruntea administraţiilor locale. Doar 32 din cei 80 de primari ai judeţului au fost realeşi, 48 de comunităţi şi-au ales noi oameni în fruntea obştilor.
O reformă a castei primarilor de asemenea magnitudine n-a mai avut loc de atunci încoace în judeţul nostru. În 2004 21 au fost primarii care au ales să nu mai candideze pentru formaţiunea politică cu care avuseseră succes în 2000. Rezultatul: nouă au fost trimişi acasă de electorat şi 12 au fost realeşi. În urma scrutinului din 2004 37 de localităţi ale judeţului şi-au schimbat primarii. În 2008 numărul primarilor traseişti a crescut la 25, dintre care au fost realeşi 17 şi trimişi la plimbare doar opt. Numărul primarilor schimbaţi din funcţii a scăzut cu 10, ajungând la 27.

Cel mai recent scrutin, cel din 2012 a fost serios afectat de legea antimigraţie şi de sistemul de vot cu un singur tur de scrutin. În noile condiţii, numărul primarilor migratori a scăzut dramatic la doar patru, dintre care trei (Horvath Marton din Mociu, candidat independent, ex-UDMR, Gheorghe Boca din Pioieni, fost independent, racolat de PDL şi Gabriel Duma din Valea Ierii, candidat PDL, ex-FD) au fost realeşi. Ghinionist a fost Mircea Suciu din Mărgău, a cărui decizie de a da PNL pe PDL nu s-a dovedit tocmai inspirată. Şi numărul primarilor noi în funcţie a scăzut sensibil, la doar 19 din 81.

În acest moment, 27 de primari în funcţie, adică exact o treime dintre primarii judeţului au schimbat cel puţin o dată partidul. Şase dintre aceştia îndeplinesc condiţia a cel puţin două schimbări de domiciliu politic, începând de la care pot fi definiţi drept traseişti politic. Aceştia sunt: Gavril Mihuţ din Chiuieşti (PNŢCD-PSD-PNL), Ioan Moncea din Jichişu de Jos (PSD-PD-PSD), Petru Coldea din Mănăstireni (PD-PSD-PDL), Ioan Pîrv din Petreştii de Jos (PDSR-PUR-PDL) şi Ioan Fârtan din Sânmartin (PD-PNL-PSD). Intenţionat l-am lăsat la urmă pe David Prunean primarul din comuna Vad, al cărui traseu politic este cel puţin deconcertant: după ce a fost membru a două partide de esenţă comunistoidă, PSM şi PAS (sub sigla acestuia din urmă a şi câştigat primul său mandat de primar), Prunean a fost racolat, culmea, de PNL, fiind, în acest moment, la finele celui de-al doilea său mandat (din totalul de trei) de primar "liberal".

O menţiune aparte merită cel mai longeviv primar din România (38 de ani consecutiv în funcţie), fostul edil al Apahidei (care, la 84 de ani, se gândeşte să mai candideze o dată) Ionel Fărcaş. El este deţinătorul unui alt record, cel puţin la nivelul judeţuui Cluj: din ultimele sale cinci candidaturi, patru au fost sub flamuri diferite. În 1996 a candidat şi a fost ales din partea USD, o alianţă formată din PD şi PSDR. În 2000 a candidat şi a fost ales ca independent. În 2004 a candidat şi a fost ales din partea PSD. În 2008 a candidat şi a fost ales din partea PNL. Când a decis să nu mai schimbe partidul,a fost cu ghinion. În 2012 a pierdut alegerile tot sub sigla PNL. Ţinând cont că înainte de 1989 a fost primarul comunei Apahida din partea PCR, se poate spune că relativ multe partide şi-au pus încrederea, de-a lungul timpului, în Fărcaş de Apahida.

Un alt segment de politicieni extrem de supuşi infidelităţii politice sunt parlamentarii. Din 1990 până astăzi Clujul a fost reprezentat în parlament de 22 de parlamentari care fie şi-au început şi şi-au încheiat mandatele reprezentând partide diferite, fie, pur şi simplu, de-a lungul vieţii lor au avut ocazia să poarte mai multe haine politice. Dintre aceştia, şapte îndeplinesc condiţiile pentru a putea fi definiţi drept traseişti politci. În ordine cronologică, aceştia sunt: fostul deputat Ionel Roman (FSN-PDSR-PC), fostul deputat Dan Brudaşcu (PRM-PC-PRM), fostul deputat Petru Călian (PRM-PC-PDL), fostul deputat Mircia Giurgiu (PRM-BND-PDL-PSD-PSRo), fostul senator Şerban Rădulescu (PNŢCD-PDL-PC-PPU), deputatul Steluţa Cătăniciu (PD-PNL-ALDE) şi deputatul Vicenţiu Irimie (PSD-PDL-ALDE).

Prin trei partide a trecut şi deputatul Ioan Moldovan (PDL-PPDD-ALDE), dar din primul a fost exclus, deci, din proprie iniţiativă, nu a migrat decât o singură dată, insuficient pentru a primi „distincţia" de traseist politic. Două partide a părăsit şi fostul senator, actualul europarlametar Norica Nicolai (PNŢCD şi PNL), dar din ambele a fost exclusă, deci nici în cazul său nu poate fi vorba de traseism politic. De menţionat că şi Şerban Rădulescu a fost exclus din PNŢCD, dar, odată cu părăsirea PC pentru PPU, a devenit traseist politic „cu acte în regulă". A mai existat un politician clujean, atât între primari, cât şi între parlamentari, care a trecut prin două partide, e vorba de Gheorghe Funar, dar acesta a ajuns în PRM tot după o excludere, din PUNR.

În actuala garnitură de parlamentari clujeni mai există trei deputaţi cu câte două partide la activ. E vorba de Adrian Oros, care a ales PNL după ce fusese suspendat pentru şase luni din PNŢCD, de Adrian Gurzău, care a dat PDL pe noul partid al lui Traian Băsescu, MP şi de Cornel Itu, care a fost candidat (fără succes) la funcţia de primar al Dejului sub sigla fostului partid al lui Funar, PUNR, după care a ajuns deputat şi numărul doi în organizaţia judeţeană a PSD.

Recordmenul absolut, aproape intangibil, al traseismului rămâne, însă, celebrul Avram Gal din Câmpia-Turzii, care mai are de făcut un singur pas politic pentru a ajunge la zece partide trecute în palmares. Traseul său politic de până acum este: PSDR, PSD, PNŢCD, PLD, PDL, FD, PNL, PC şi PPU.