Vrem „resetarea clasei politice”, dar noi nu ne resetăm votul

Românii, în marea lor majoritate, sunt mult mai conservatori decât cele câteva zeci de mii care ies de obicei să protesteze în stradă. Nu e de mirare, aşadar, că noţiunea de „resetare a clasei politice” a ajuns, în scurt timp, doar o nouă expresie la modă, golită de orice conţinut şi molfăită până şi de fosile politice cum e Anghel Stanciu.

Cel mai recent sondaj de opinie apărut pe piaţă, realizat de INSCOP, arată că alegătorul român ar trimite în viitorul parlament aceleaşi PSD, PNL şi UDMR. Niciun alt partid relativ mai nou apărut nu atinge pragul electoral. Nu e mai puţin adevărat că, de la anomalia PPDD încoace, n-a mai apărut niciun partid literalmente nou, toate fiind formaţiuni politice artificiale născute din frustrările personale ale unor foşti PSD-işti, PNL-işti sau PDL-işti.

În această categorie se înscriu perfect, în ordine dată de sondajul INSCOP, MP (4,4%), ALDE (4%), UNPR (2,6%), M10 (2,4%) şi PSRO (2,1%). Topul INSCOP e încheiat de doi morţi neîngropaţi: PRM (1,1%) şi PNŢCD (1%). De remarcat că noul partid al puşcăriaşului Dan Voiculescu, PRM-ul tânăr al lui Bogdan Diaconu sau nou-apărutul partid al neolegionarilor de la Noua Dreaptă, sunt incluse la categoria „alt partid", care însumează 0,8% din opţiuni.

Că românilor nu la cad uşor la stomăcel revoluţiile de nici un fel o demonstrează şi modul în care au răspuns la două dintre întrebările sondajului. Astfel, 47,2% susţin că România are nevoie de partide noi, dar numai 36,2% spun că ar şi vota un partid nou şi chiar şi mai puţini, 28,7%, ar vota un partid care ar promova persoane care nu au mai fost afiliate politic până acum.

Cu alte cuvinte, dacă dăm la o parte „frumoşii nebuni" din stradă, marea masă a naţiei preferă băltirea şi politica de fotoliu. În fond, nici revoluţia (dacă o fi fost, într-adevăr) din decembrie 1989 nu a fost făcută de poporul român. Cei care au ieşit cu pieptul gol în faţa gloanţelor, cumulat în toată ţara, n-au reprezentat nici 1% din populaţia României Socialiste.

În rest, dacă s-ar alege azi Parlamentul României, potrivit celor de la INSCOP, acesta ar fi alcătuit din PNL (40,1%), PSD (36,3%) şi UDMR (5,2%). Vestea proastă este că, mai mult ca sigur, conform obiceiului, social-democraţii vor trage după ei în legislativ şi atârnătorii lui Gabriel Oprea, ca şi, probabil, pe cei ai lui Călin Popescu-Tăriceanu, cu ajutorul procentelor cărora ar putea depăşi PNL şi ne-am trezi conduşi de un nou guvern socialist.

Riscul este cu atât mai mare cu cât o coalizare preelectorală similară între PNL, MP şi M 10 pare, cel puţin în acest moment, de domeniul fanteziei, cunoscând orgoliile nejustificat de mari ale liderilor ultimelor două formaţiuni politice.

În rest, sondajul INSCOP ne confirmă faptul că electoratul PSD e preponderent feminin, cu şcoală puţină, îmbătrânit şi rezident în mediul rural, în vreme ce pe liberali îi votează majoritar bărbaţii, tinerii, cei cu studii înalte sau măcar medii, locuitori ai mediului urban. Nici geografic nu apare nici o surpriză.

"Roşii" au, în continuare, căutare doar în Moldova şi Bucovina, în vreme de România occidentală, adică Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, aparţine liberalilor. Interesant este că studiul INSCOP spune că PNL ar câştiga alegerile inclusiv în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, unde ar aduna 41,5% din opţiuni, în vreme ce PSD ar strânge doar 38,9%.

Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda Adevărul, în perioada 26 noiembrie - 2 decembrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.071 persoane majore şi are o eroare maximă admisă de +/- 3% la un grad de încredere de 95%.