1 ianuarie: Sfântul Vasile. Câți români își sărbătoresc onomastica în prima zi din an

Sute de mii de români își sărbătoresc onomastica 1 ianuarie, la praznicul Sfântului Vasile cel Mare.

Peste 496.000 de persoane îşi sărbătoresc onomastica pe 1 ianuarie, la praznicul Sfântului Vasile cel Mare.

Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 496.490 de români - 420.830 de bărbaţi şi 75.660 de femei.

Cei mai mulţi bărbaţi sărbătoriţi poartă prenumele Vasile - 399.669.

Se mai întâlnesc derivatele Vasilica/Vasilică - 19.999 de persoane, Sile - 440, Sica/Sică - 366, Silica/Silică - 214 şi Vasi - 142.

La femei, cele mai multe sărbătorite sunt cele care au prenumele Vasilica - 72.982.

Alte sărbătorite sunt cele care se numesc Vasilca - 1.072, Sica - 805, Silica - 496, Vasila - 281 şi Vasi - 24.

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, s-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei fiind trecuţi în rândul sfinţilor.

A avut patru fraţi şi o soră, Sfânta Cuvioasă Macrina, sărbătorită la 19 iulie. Petru, fratele său mai mare, a fost episcop al Sevastiei, Grigorie a fost episcop al Nissei, iar Navcratie a fost pustnic şi făcător de minuni.

Studiile le-a făcut în Cezareea, la Constantinopol şi la Atena, unde a legat o strânsă prietenie cu Sfântul Grigorie de Nazianz.

Din Atena, Sfântul Vasile s-a întors în Cezareea unde a înfiinţat o şcoală de retorică. În anii următori a făcut o lungă călătorie pe la toate mănăstirile din Egipt, Palestina şi Sinai, s-a închinat la Mormântul Domnului şi a primit botezul în râul Iordan, după obiceiul din primele secole creştine.

Când s-a reîntors în Cezareea Capadociei, Sfântul Vasile a fost hirotonit preot de episcopul Cezareei, Ermoghen, şi s-a retras la o mănăstire din Pont, unde a dus o viaţă de asceză şi rugăciune.

După o vreme, venind din nou în Cezareea Capadociei, a fost hirotonit episcop.

În această calitate a început o pastoraţie pe care a dedicat-o îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de educare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de „Vasiliade".

Sfântul Vasile s-a arătat ca un adevărat stâlp al Bisericii, fiind un nume de referinţă în istoria creştinismului universal.

Scrierile sale conţin lucrări de dogmatică: „Contra lui Eunomiu" sau „Despre Sfântul Duh", lucrări ascetice: „Regulile vieţii monahale", „Despre judecata lui Dumnezeu", comentarii: "Omilii la Hexameron", numeroase cuvântări şi epistole. A alcătuit o Sfântă Liturghie ce-i poartă numele şi Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. A plecat din această lume la vârsta de 45 de ani (333-378), păstorind Biserica lui Dumnezeu 8 ani, 6 luni şi 16 zile.