Foto Mănăstirea din Ardeal, supranumită “Catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un "colț de rai"

Mănăstirea din Ardeal, supranumită “Catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un "colț de rai"
| Foto: Facebook / Mănăstirea Râmeț
Mănăstirea din Ardeal, supranumită “catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un colț de rai
Mănăstirea din Ardeal, supranumită “catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un colț de rai
Mănăstirea din Ardeal, supranumită “catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un colț de rai
Mănăstirea din Ardeal, supranumită “catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un colț de rai
Mănăstirea din Ardeal, supranumită “catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un colț de rai
Mănăstirea din Ardeal, supranumită “catedrala Apusenilor”, veche de peste 600 de ani. Peisajele locului sunt considerate un colț de rai

O mănăstire din Ardeal, veche de peste 600 de ani, este considerată de către mulți credincioși un izvor al credinței strămoșești. Aceasta este localizată într-o zonă cu peisaje superbe, desprinse din basme. 

Într-o vale îngustă și stâncoasă, în Munții Trascăului, se află de sute de ani, Mănăstirea Râmeț. Aceasta este situată în apropierea comunei Râmeț din județul Alba.

Ansamblul monahal Râmeț este o mănăstire de călugărițe format din două biserici, una cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel ridicată între anii 1982-1992, iar cealaltă, Biserica Izvorul Tămăduirii, care este una dintre cele mai vechi biserici din Transilvania, potrivit zigzagpeharta.ro.

Prima atestare documentară a Bisericii vechi este din secolul al XIV-lea. Biserica veche are mai multe straturi: primul strat datează din anul 1300, iar al doilea din 1310. Aceste straturi au fost identificate, după pigmenții din pictură, de către pictorul C. Boambes, între anii 1987-1988. Al treilea strat se află pe arcada dintre naos și pronaos, cu text din anul 1377, stratul al patrulea datează din anul 1450, al cincilea - din anul 1600, al șaselea - din 1741 și al șaptelea - din anul 1809, conform creștinortodox.ro.

Vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ a fost construită de călugării Ghenadie şi Romulus, în anul 1375, pentru a-i găzdui pe eremiţii care trăiau în peşterile munţilor din jur, toponimul Râmeţ derivând din eremit (pustnic), ducând la concluzia că a fost întemeiată de călugării retraşi în sihăstrie la adăpostul stâncilor de aici. Potrivit cercetărilor istorice, aici exista o vatră monahală mai veche, din secolul al XIII-lea, din jurul anului 1214.

De-a lungul secolelor, Mănăstirea Râmeț a fost afectată de conflictele și războaiele vremii. Mănăstirea a fost distrusă de armata imperiala habsburgică, în data de 23 decembrie 1785. Așezământul a fost transformat, în anul 1826, în Biserica de mir si redevine mănăstire în 1932, prin strădaniile călugărului Evloghie Ota.

În peste cei 600 de ani de existență, Mănăstirea Râmeț a fost sub conducerea a mai multor domnitori. În anul 1506, Mănăstirea a intrat sub protecția domnitorului Radu Vodă al Ţării Româneşti, care a primit de la regele Vladislav moşia de la Stremţ din ţinutul Râmeţilor. Pe parcursul anilor, Mănăstirea şi Biserica s-au mai aflat sub protecţia lui Matei Corvin şi a lui Mihai Viteazul, potrivit Rador.

Așezământul a fost transformat în mănăstire de maici, în anul 1955, iar cinci ani mai târziu, este desființat și devine cabana turistica, conform creștinortodox.ro.

În anul 1968, ieromonahul Dometie Manolache și o parte dintre fostele maici care lucrau la o secție de covoare din Aiud reușesc să reintre în fosta Mănăstire, și mută aici secția de covoare. În 1982, Mănăstirea este din nou autorizată să funcționeze.

Pentru a recâștiga clădirile Mănăstirii, maicile si ieromonahul Dometie construiesc o cabană turistică în afara Mănăstirii, pe care o predau statului. Din 1982, a început zidirea Bisericii noi, terminata după Revoluție, în anul 1992, conform sursei citate anterior. 

Comenteaza