Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Duminica, 7 iunie, creştinii prăznuiesc Rusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli. La Ierusalim, în cea de-a cinzecea zi de la Înviere s-a întemeiat Biserica lui Hristos.

Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) este sărbătorită în calendarul creştin ortodox la cincizeci de zile de la sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti). La fel ca la Paști, sunt două zile de sărbătoare, duminică şi luni.

Rusaliile reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte. Minunea Pogorârii Sfântului Duh se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.

Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi.

Rusaliile se sărbătoresc întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. În sâmbăta care o precede, dimineaţă, se face pomenirea morţilor, moment cunoscut în popor drept "Moşii de Vară", "Moşii de Rusalii" sau "Moşii cei Mari".

Ce semnifică funzele de tei de Rusalii

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru evocarea "limbilor ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşază la icoane şi la uşi. În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile rele.

Sfinţirea semănăturilor de Rusalii

Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfeştania, adică sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte, relatează Mediafax.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, "Rusaliile" sunt nişte spirite rele. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui "Rusalim împărat", acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. În popor se spune că boala seamană cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.