Creșterea speranței de viață stagnează în toată Europa. Țara care înregistrează cea mai puternică scădere

Creșterea speranței de viață stagnează în toată Europa. Experții pun acest lucru pe seama unui amestec de factori: dieta proastă, sesdentarismul și obezitatea în creștere.

Creșterea medie anuală a speranței de viață pe continent a scăzut de la 0,23 ani între 1990 și 2011 la 0,15 ani între 2011 și 2019, potrivit cercetărilor publicate în revista Lancet Public Health. Din cele 20 de țări studiate, toate au înregistrat o scădere a speranței de viață, cu excepția Norvegiei.

Anglia a suferit cea mai mare scădere a îmbunătățirii speranței de viață, cu o scădere medie anuală de 0,18 ani, de la 0,25 între 1990 și 2011 la 0,07 între 2011 și 2019.

A doua încetinire a creșterii speranței de viață în Europa a fost în Irlanda de Nord (reducerea cu 0,16 ani), urmată de Țara Galilor și Scoția (ambele în scădere cu 0,15 ani).

„Acest studiu important întărește faptul că prevenirea este piatra de temelie a unei societăți mai sănătoase și tocmai de aceea va fi o parte atât de importantă a planului de sănătate pe 10 ani la care lucrăm cu guvernul.

Scăderea creșterii speranței de viață, în special din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului, evidențiază nevoia urgentă de acțiuni mai puternice asupra cauzelor fundamentale – alimentația proastă, inactivitatea fizică și obezitatea”, a declarat Sarah Price, directorul de sănătate publică al NHS Anglia, potrivit The Guardian.

NHS a ajutat sute de mii de oameni să piardă în greutate printr-un program digital de gestionare a greutății de 12 săptămâni. „Cu toate acestea, este nevoie de mai multe acțiuni în întreaga societate, deoarece nu ne putem trata ieșirea din criza obezității și trebuie să o oprim la sursă” - a spus Price.

Studiul a examinat schimbările în speranța de viață în 20 de țări europene din 1990 până în 2021.

În timpul pandemiei de Covid între 2019 și 2021, toate țările, cu excepția Irlandei, Islandei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei și Belgiei, au înregistrat o scădere a speranței de viață, Grecia și Anglia având cele mai mari scăderi.

Creșterea speranței de viață din 1990 până în 2011 a fost atribuită îmbunătățirilor din țările care abordează factorii de risc pentru bolile de inimă și cancer.

Cu toate acestea, decesele din cauza bolilor de inimă au fost un factor cheie al încetinirii creșterii speranței de viață din 2011 până în 2019, coincizând cu creșterea nivelului IMC și expunerea ridicată la diete sărace și activitate fizică scăzută.

Țările care și-au menținut cel mai bine creșterea speranței de viață după 2011, și anume Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca și Belgia, au menținut sau au crescut speranța de viață chiar și în timpul pandemiei.

Cercetătorii au spus că țările care „au menținut cel mai bine” îmbunătățiri ale speranței de viață au avut mai puține boli de inimă și decese prin cancer.

Ei au spus că descoperirile au evidențiat necesitatea unor politici guvernamentale mai puternice pentru a aborda obezitatea și pentru a crește nivelul de activitate fizică.

Cercetatorul principal Prof. Nicholas Steel, de la Facultatea de Medicina din Norwich din UEA, a declarat: „Progresele in domeniul sanatatii publice si al medicinei in secolul XX au insemnat ca speranta de viata in Europa sa imbunatatit an de an, dar nu mai este cazul. Am descoperit că decesele cauzate de boli cardiovasculare au fost principalul factor de reducere a îmbunătățirii speranței de viață între 2011-2019. Deloc surprinzător, pandemia de Covid a fost responsabilă pentru scăderea speranței de viață între 2019-2021.”