Cum arată Planul Național de Combatere a Cancerului, prezentat de clujeanul Achimaș-Cadariu la Cotroceni

Chirurgul clujean Patriciu Achimaș-Cadariu, care este și deputat, a prezentat miercuri la Palatul Cotroceni din București, în prezența președintelui Klaus Iohannis, Planul Național de Combatere a Cancerului.   

„Ce se întâmplă cu un pacient care locuiește într-o comunitate îndepărtată, în vârf de munte, poate fără medic de familie și care expectorează sânge? Cum va ajunge el să fie diagnosticat, să i se facă o bronhoscopie și, mai departe, să se aleagă cea mai bună tactică terapeutică pentru el? Cât durează acest lucru? Partenerii noștri ne-au arătat, durează uneori luni de zile, jumătate de an. Un pacient care inițial a fost într-un stadiu vindecabil, ajunge într-un stadiu metastatic, la îngrijiri paleative.

Esența Planului Național de Combatere a Cancerului este stabilirea unui traseual pacientului oncologic astfel încât acest pacient să aibă o șansă la viață. Aici este reglementarea esențială: o lună de la suspiciune până la diagnostic, încă o lună de la diagnostic până la tratament. Pentru aceasta trebuie să luptăm”, a transmis deputatul Achimaș, la evenimentul de miercuri.

Principalele idei prezentate cu această ocazie de chirurgul clujean, în calitate de coordonatorștiințific al Planului Național de Combatere a Cancerului:

„Îmi revine misiunea de a sintetiza ceea ce ne dorim să obținem din acest plan de cancer. Să ne uităm în ochii româncelor și românilor și să le spunem că putem să prevenim ceea ce se poate preveni, că putem să stabilim un diagnostic din timp pentru a nu suferi și că, atunci când boala este avansată, putem să asigurăm o calitate a vieții cât mai bună. Să ne uităm în ochii colegilor noștrii și să le spunem că, da, se justifică să rămână în România și să se ocupe de pacienții din țara noastră.

Povara bolii este una importantă și aceasta este justificarea. Povara bolii nu este doar în Europa, este în întreaga lume. Vom vedea tot mai multe cazuri prin creșterea speranței de viață dar și apariția unui număr mare de factori de risc dincolo de componenta genetică.

Istoricul grupului de lucru a fost precizat aici. Exista în Parlament din legislatura precedentă un grup de lucru și domnul ministru Rafila este cel responsabil pentru înființarea lui. Este dificil să funcționeze un grup cu orgolii, cum sunt cele ale breslei noastre, dar aici cred că pacienții noștri, asociațiile de pacienți, industria ne-au impulsionat și astfel am ajuns la acest rezultat fericit.

Ce model am luat? N-am inventat nimic. Am luat modelul european a modului în care se construiește un plan de cancer și, evident, am pornit de la realitățile din țara noastră.

Voi încerca să traduc principalele obiective ale Planului Național de Combatere a Cancerului.

Primul obiectiv, introducerea terapiilor inovative. Avem cea mai mare mortalitate inevitabilă din Uniunea Europeană. Ne adresăm acestor situații în care pacientele și pacienții noștri nu au altă soluție și cred că este esențial să începem de aici. Sigur, profilaxia este foarte importantă. Dar îi avem pe confrații noștrii care suferă și care stau în așteptarea unor soluții și, de aceea, acest fond de inovație cred că este foarte important.

Obiectivul al doilea-  servicii de psiho-oncologie și onconutriție. Haideți să ne uităm la pacienții noștri ca la niște oameni. Să îi vedem în ceea ce înseamnă ei cu adevărat în suferința lor, nu să îi tratăm ca pe niște numere sau ca pe niște intervenții chirurgicale sau în regim de chimioterapie sau în regim de radioterapie. Să îi privim ca pe cei de lângă noi, să empatizăm.

Obiectivul al treilea, realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție a NCDs.Cancerul este o componentă, doar una dintre bolile cronice netransmisibile. Factorii de risc sunt comuni.

Nu putem să gândim această boală separat de restul. În același timp, în contextul Strategiei de Sănătate a României trebuie să existe comunicare pe transversală. De aceea, obiectivul 3 se referă la toate bolile cronice netransmisibile.

Al patrulea obiectiv,realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE.Nu avem comunicare între centrele din țară. Comunicare punctuală. Cu centrele din străinătate, din nou, nu avem sisteme de referință. Sigur, putem să fim cei mai buni la noi în ogradă dacă nu ne comparăm rezultatele.

Al cincilea obiectiv. Măsurarea factorul de risc asociat cu apariția cancerului. Dacă noi nu vom ști ce ne înconjoară și nu vom putea evalua aceste lucruri, nu vom ști unde să intervenim.

Al șaselea obiectiv, un registrul național de cancer. Acest lucru l-am discutat de nenumărate ori. Nu numai că ne va da maparea realității, dar ne va ajuta să ne pregătim pentru anii care urmează.

Toți actorii care au luat parte la realizarea acestui plan de cancer, de combatere a cancerului, paleația, imensa majoritate a pacienților de cancer, peste 70 la sută au nevoie de îngrijiri paleativela un moment dat, în timpul evoluției bolii. Este un obiectiv dacă vreți de umanitate.

Al optulea obiectiv. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice.Cum să putem trata dacă nu ne updatămghidurile?

Obiectivul nouă, traseul pacientului oncologic. Este, de fapt, esența planului de combatere a cancerului. Ce se întâmplă cu un pacient care locuiește într-o comunitate îndepărtată, în vârf de munte, poate fără medic de familie și care expectorează sânge? Cum va ajunge el să fie diagnosticat, să i se facă o bronhoscopie și, mai departe, să se aleagă cea mai bună tactică terapeutică. Cât durează acest lucru? Partenerii noștri ne-au arătat, durează uneori luni de zile, jumătate de an. Un pacient care inițial a fost într-un stadiu vindecabil, ajunge într-un stadiu metastatic, la îngrijiri paleative.

Aici este reglementarea esențială: o lună de la suspiciune până la diagnostic, încă o lună de la diagnostic până la tratament. Pentru aceasta trebuie să luptăm în acest plan.

Obiectivul 10, tumor board.Firește, veți spune, da, există. Da, există, nefiind uneori, există pe hârtie. N-am să insist mai mult aici.

Obiectivul 11 este medicina personalizată. Sigur, coroborat poate și cu primul, este în egală măsură important deoarece este schimbarea de paradigmă pe care generația noastră o trăiește. Este extraordinar să fii profesionist în astfel de timpuri când se schimbă total paradigma.

Avem șansa utilizând medicina personalizată și noile descoperiri ale tehnicii, dacă doriți, tehnologiei, să ajungem din urmă țările din Vest. Nu ne-am fixat termene excepționale: 15 la sută scăderea mortalității poate să pară foarte puțin. Credeți-mă, va fi un efort enorm să coborâm cu 15 la sută mortalitatea.

Trec mai departe la obiectivele specifice, și aici sunt primele cinci localizări ale tumorilor solide: Cancerul colorectal, mamar, de col uterin,bronho pulmonar, prostată.Am luat în discuție hemoragiile maligne și, sigur, tumorile pediatrice.

Aici sunt lucruri pe care le întâlnim la mai multe localizări, parte de profilaxie, de screening, sigur, există proiecte pilot care ar trebui extinse, ar trebui să putem începe programe de screening în grupuri de risc, cum ar fi la cancerul bronho pulmonar.

Am mers un pic mai departe și am identificat sursele de finanțare și de aceea este momentul acestui plan.Fără un plan de cancer nu vom putea acționa la nivel european în contextul planului european care ne oferă finanțare. Avem un buget modest. Da, dar există finanțare europeană. Suntem parte a comunității europene și acest lucru ne poate susține și poate să ne aducă în această fericită situație, de a ne putea uita în ochii pacienților noștri.

Pe fiecare localizare am precizat variantele în care putem găsi sursele de finanțare.

Ce urmează? Evident, planul va fi pus în transparență, îl vom discuta. Nu este un plan perfect, cu siguranță, dar are măsuri, are indicatori, totul este măsurabil, totul este cuantificabil, nu este o compunere, nu este un eseu și nu este un shopping list.

Sunt convins că în acest moment, în această constelație, putem să îl implementăm. O lege a cancerului este necesară să susțină planul de cancer, evident, dar și el să devină parte a strategiei naționale de sănătate pentru perioada care urmează. Vă mulțumesc tuturor încă o dată și cred că trebuie să ne apucăm de muncă”, se arată într-un comunicat de presă, trimis ZIUA de CLUJ, de către Achimaș-Cadariu.

La eveniment, pe lângă Klaus Iohannis, au mai participat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, Dr. Nelu Tătaru, și alți reprezentanți aisistemului public de sănătate.