Descoperire surprinzătoare a unui risc crescut de cancer la alergătorii de elită. Cum se explică

Se știe că exercițiile fizice sunt o piatră de temelie a sănătății, însă un grup de cercetători a arătat că la un număr surprinzător de alergători de maraton și ultramaraton au fost identificate leziuni precanceroase în colon.

Noi descoperiri ridică o întrebare neașteptată - ar putea antrenamentele intense, de anduranță să aibă propriile riscuri?

La reuniunea Societății Americane de Oncologie Clinică din 2025, cercetătorii de la Institutul de Cancer Inova Schar au raportat că un număr surprinzător de alergători dedicați la maraton și ultramaraton au prezentat excrescențe precanceroase în colon.

Dintre cei 100 de sportivi cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani, 15% aveau adenoame avansate – leziuni care se pot transforma în cancer intestinal – în timp ce 41% aveau cel puțin un adenom.

Studiul este de mici dimensiuni și nu a fost încă complet evaluat de specialiști, dar semnalul este suficient de puternic pentru a capta atenția la nivel global. Iată ce înseamnă cu adevărat rezultatele, de ce experții îndeamnă la prudență în interpretarea rezultatelor și la ce ar trebui să fie atenți alergătorii, scrie sciencealert.com.

La prima vedere, pare contraintuitiv. Decenii de dovezi arată că exercițiile fizice regulate reduc riscurile de cancer, inclusiv cancerul de colon, și îmbunătățesc rezultatele după un diagnostic de cancer. Acest studiu nu infirmă aceast fapt, în schimb, sugerează că un grup restrâns de sportivi tineri, cu un volum foarte mare de antrenament, s-ar putea confrunta cu un stres intestinal specific, care le-ar putea crește șansele de a dezvolta modificări precanceroase în timp.

Tinerii cu cancer de colon au fost numiți o nouă epidemie și nu înțelegem cu adevărat de ce crește atât de mult.

Studiul Inova a exclus în mod deliberat persoanele cu afecțiuni genetice cunoscute sau boli intestinale pentru a se concentra pe alergătorii care altfel păreau a prezenta un risc scăzut. Cu toate acestea, screening-ul lor a descoperit leziuni mai avansate decât se aștepta pentru acea grupă de vârstă - un model descris de experți externi, care au comentat în New York Times, ca merită investigat, nu ca fiind un răspuns definitiv.

Cum ar putea contribui antrenamentul intens de anduranță la modificările intestinale? O teorie se concentrează pe reducerile temporare ale fluxului sanguin către intestin în timpul exercițiilor fizice prelungite și intense.

Alergătorii de fond sunt familiarizați cu colita alergătorului – crampe și sângerări ocazionale după alergări lungi. Ciclurile repetate de stres cu oxigen scăzut, inflamație și reparare a țesuturilor din intestin ar putea, teoretic, să încurajeze dezvoltarea adenomului la persoanele susceptibile.

La fel de important este ceea ce acest studiu nu dovedește că maratoanele sau ultramaratoanele cauzează cancer de colon și nu arată că majoritatea cancerelor de colon cu debut precoce apar la alergători – medicii care nu au fost implicați în studiu au subliniat că majoritatea pacienților mai tineri cu aceste tipuri de cancer nu sunt sportivi de anduranță și, de asemenea, nu cercetează dacă exercițiile fizice mai moderate prezintă riscuri similare.

Cercetarea are o bază clinică și ar trebui considerată un punct de plecare pentru studii mai ample, mai degrabă decât o bază pentru schimbarea ghidurilor generale de exerciții fizice.

Totodată, studiul întărește diferența dintre exercițiile fizice ca medicament și exercițiile fizice ca sport extrem. Pentru prevenirea cancerului și sănătatea generală, cele mai puternice dovezi susțin activitatea regulată, moderată până la viguroasă, nu neapărat performanțe repetate de ultra-rezistență.

Este nevoie de atenție deosebită – nu de panică

Conferințe recente au evidențiat date care arată că exercițiile fizice structurate după tratamentul cancerului intestinal îmbunătățesc rezultatele pe termen lung, subliniind că activitatea fizică rămâne unul dintre cele mai puternice și mai ieftine instrumente în prevenirea și îngrijirea cancerului.

Acest studiu despre alergători nu contrazice această versiune mai amplă, ci semnalează o posibilă excepție la capătul extrem al antrenamentului, care necesită o atenție deosebită, nu panică.

Dacă cercetările viitoare confirmă o legătură, ce s-ar putea schimba? Recomandările de screening ar putea evolua pentru un grup clar definit de sportivi de anduranță cu volum mare de activitate, eventual începând colonoscopia mai devreme decât pragul actual de vârstă de 45 de ani pentru adulții cu risc mediu.

Sportivii și antrenorii ar putea adapta antrenamentul, nutriția și recuperarea pentru a proteja sănătatea intestinală – acordând atenție hidratării, stresului termic, progresiei graduale și evitând medicamentele antiinflamatoare inutile în timpul eforturilor lungi.

Prin urmare, spun autorii cercetării, deocamdată, un mesaj echilibrat este cel mai potrivit pentru public. Alergarea de anduranță este o sursă profundă de semnificație și sănătate pentru mulți oameni și un studiu mic, ca acesta, nu trebuie să ducă la renunțarea practicării acesteia.

Cheia este să ții cont de beneficiile dovedite ale exercițiilor fizice, fiind în același timp informat privind riscurile potențiale la extreme. Ascultă-ți semnalele corpului și tratează eventualele simptome alarmante ca fiind medicale, nu doar atletice și discută cu medicul despre factorii de risc personali și istoricul familial.