Dezbatere sectorul medical după pandemie: E nevoie ca specialiștii să aibă putere de decizie și trebuie să existe planuri de acțiune

Clujul trebuie să mulțumească corpului medical pentru profesionalism și societății civile pentru implicare în lupta cu coronavirusul. Fără acestea, cifrele din pandemie ar fi arătat cu totul altfel.

Este concluzia dezbaterii publice organizate de primărie pe tema modului cum această criză a afectat sectorul medical.

La dezbatere au avut intervenții manageri de spitale din oraș și reprezentanți ai autorităților publice.

”De la început vreau să mulțumesc celor din corpul medical pentru că la Cluj nimeni nu a abandonat linia frontuului ca în alte locuri și asta se vede în rezultatele de la nivelul municipiului. În această perioadă noi am alocat 30 de milioane de lei deja pentru Spitalul Clujana din subordinea noastră pentru a asigura cele necesare. Dar vom încerca să răspundem necesităților urgente și pentru alte unități medicale, în limita resurselor financiare de care dispunem. Iar scopul dezbaterii este tocmai să aflăm ce am învățat din această ceiză și cum am putea continuă să sprijinim sectorul medical”, a spus în deschiderea discuțiilor primarul Emil Boc.

”Eu aș vrea să încep cu a prezenta situația epidemilogică la Cluj azi, pentru că cifrele vorbesc de la sine: avem 61 de persoane internate, din care 38 din județul Cluj, 3 persoane la ATI, avem un total de 25 decese, din care 14 din județul Cluj și 508 de persoane vindecate din care 410 din Cluj, ceea ce înseamnă 84% grad de vindecare. Este o evoluție favorabilă, dacă luăm în calcul o comparație cu vârful epidemiei la Cluj care a fost pe 4 mai când am avut 223 de persoane internate în cele 4 spitale. Perioada medie de tratament a unui pacient a fost 18 zile și a costat 17.526 de lei.

Vreau să mai adaug că avem o ședință a grupului tehnic medical, un organism consultativ al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cu scopul de a propune reluarea activității normale la două spitale implicate în prezent în lupta covid, astfel încât să rămână în această luptă doar Spitalul de Boli Infecțioase, care a fost de la început în prima linie, și Spitalul de Pneumoftiziologie.

Propunerea trebuie să o facă specialiștii după ce vor analiza situația, ideea luată în calcul este ca Recupererea și Clinica Medicală 1 să își reia activitatea normală spitalicească pentru bolnavoii cronici. Dacă vom avea această propunere de la specialiști si,gur vom avea o ședință de CJSU și începând de mâine probabil că activitatea va putea fi reluată în aceste două spitale cu respectarea tuturor măsurilor de protecție. E o veste bună pentru noi, pentru că până acum eram sub presiunea cifrelor”, a spus prefectul Mircea Abrudean.

”Aș dori să dau cuvântul și celor de la DSP, care a fost o instituție esențială în această perioadă, să vedem ce s-a putut învăța în aceste luni, ce putem folosi mai departe și cum putem ajuta. Important este să nu facem pași înapoi și ceea ce am câștigat în termeni de digitalizare, întâlniri online, telemedicină să fie bunuri câștigate și pe mai departe”, a spus primarul Emil Boc.

”Noi vrem să mulțumim populației care a fost ca o echipă cu noi toți, cu autoritățile și organismele medicale, în a aplica măsurile impuse. Fără ei nu ne-am afla în această situație care ne arată o descreștere continuă a numărului de cazuri. Aș păstra acest spirit civic pe care l-am descoperit acum, prin voluntari și donații, nu aș vrea să pierdem această echipă și nici partea de online care ne-a ajutat să acționăm rapid. Telemedicina trebuie păstrată și dezvoltată. Iar dacă va veni un val 2 tot ce am îmvățat în aceste 3 luni ne va ajuta să acționăm mai repede și mai bine”, a punctat directorul DSP Cluj, Mihai Moisescu .

”Cuvântul care definește această perioadă este responsabilitatea la nivelul întregii comunități.Noi la Spitalul Clinic Județean de Urgență am făcut în acest an investiții în echipamente medicale de peste 8 milioane de lei până și dorim să continuăm aceste investiții, inclusiv în infrastructură. Cât privește viitorul, știm cu toții că funcționăm în peste 30 de clădiri vechi, de peste 100 de ani, și împreună cu colegii de la monumente să găsim soluții ca în cel mai scurt timp să începem să atașăm acestor clădiri niște lifturi exterioare, foarte importante în crearea de circuite. Am avea în continuare de fonduri pentru achiziția de paturi, unde sperăm să primim sprijin și din partea consiliului Local. Până acum am reușit să aciziționăm 250 de paturi electrice”, a precizat managerul Spitalului Clinic Județean, Petru Șușcă.

”Întregul personal medical de la Clujana a fost implicat în această luptă, în sensul că la noi s-a făcut o triere a bolnavilor cu simptomatologie respiratorie. Personalul nostru a răspuns cu brio la solicitările pe care le-au avut, am funcționat cu 2 terapii intensive, una pentru pacienții cu COVID și cealalată pentru ceilalți pacienți, ceea ce a însemnat o muncă deosebit de grea pentru personalul de la terapie intensivă. În materie de dotări am avut sprijinul CL și primăriei, așa că am făcut achiziții importante”, a psus managerul spitalului Clujana, Nicolae Constantea.

”Important este să aflăm de la dumneavostră și ce putem face ca lucrurile să meargă mai bine. Am spus că nu vom opri niciun fel de finanțatre nici pentru sănătate, nici pentru culte, cultură, sport. Să ne menținem în limita resurselor de care dispunem și să producem rezultate cât mai bune pentru fiecare clujean. Comisiile de specialitate discută în această săptămână și săptămâna viitoare și analizează solicitările pe care le-am primit din domeniul medical, deci am vrea să aflăm care sunt și prioritățile. Săveniși cu un plan până la sfârșitul lunii iunie, pentru ce înseamnă partea a doua a anului. Să menținem programările online, să dezvoltăm telemedicina, să nu mai revenim la cozi și să facem acest salt calitativ în privința servicilor medicale oferite clujenilor ”, a intervenit primarul Emil Boc.

A intervenit apoi deputatul Emanuel Ungureanu, membru în comisia de sănătate a Camerei Deputaților.

”Nu văd care e sensul cuvântului dezbatere pentru că până acum, timp de o oră, a fost o dare de seamă, care e utilă. Dar această analiză nu e suficientă. În această perioadă au fost spitale în Cluj unde 80% din activitate a fost prăbușită, spitale care au activat doar cu 20%. Au fost situații în care societetea civilă, băncile și firmele au suportat greul prin donașii, statul român a fost în fundul gol, pe românește spus. În luna martie am discutat cu medici și cu asistente în luna martie care plângeau la telefon că nu au nicio mască sau o primesc mască pe zi. Sunt realități pe care dacă le uităm nu învățăm nimic. Din această criză învățăm că statul a fost foarte slab. Tocmai de aceeea aprecierea mea este pentru un oraș atât de mobilat sufletește, iar meritul nostru al politicienilor nu există, ei au făcut un sacrificiu care ar trebui să ne umple de rușine.

Referitor la fondurile care se alocă de către Consiliul Local pentru diferite spitale aș dori să știu dacă dincolo de anunțuri și intenții chiar s-a și cumpărat ceva cu acești bani alocați. Și aș dori ca aceste dezbateri să fie reale, să vedem ce s-a cumpărat din banii alocați, echipamentele să le vedem expuse, să știm care e eficiența lor, cum arată, câți clujen au beneficiat de ele. Aș fi vrut o dezbatere mai tehnică cu șefi de secție care să spună exact ce le lipsește. Părerea mea este că ideeea ca Medicală 1 să fie în linia 1 la covid a fost o idee proastă. Dacă vine o criză mai mare va fi jale, epidemiologul spitalului județean a fost igniorat când a spus că nu se pot crea circuite. S-a spus de asemenea, că niciun medic nu a dezertat. A existat un protest public din partea medicilor de la Medicala 1 pentru că nu se simțeau în sigurață, nu e ok să îi pui în prima linie fără arme. Ar fi trebuit să îl avem în direct pe domnul Mureșam la Infecțioase unde personalul a performat sub un stres extraordinar. N-ai cum să înveți din criză dacă nu vezi și lucrurile greșite pe care le-ai făcut”, a spus Emanuel Ungureanu.

”Pragmatic cred că ar trebui ascultați specialiștii din domeniu. Să existe un grup de organizare de specialiști adevărați care să aibă putere de decizie. Și să existe un plan de acțiune, la nivel de spitale nu a existat. Să știi ce ai de făcut în situații de pandemie, la nivel local și național, la nivel de instituție, să știe fiecare ce trebuie să facă, care sunt prerogativele fiecăruia într-o asemenea perioadă. Deci cred că trebuie să avem un plan pe viitor și totul să fie legiferat, să putem acțiuna rapid și direct nu să așteptăm, să facem un plan ad-hoc. Ci lucrurile să fie implementabile cât mai rapid”, a spus managerul Institutului Regional de Gastroenterologie – Hepatologie, Mihai Mleșnițe.

”Ca și componentă socială vreau să subliniez că foarte multe ong-uri s-au implicat acest lucru a întregit această reușită. Cred că în perioada care urmează menținerea respoinsabilitășșii e cheia de a ieși din această pandemie și totodată trebui să utilizăm cât mai eficient resursele financiare de care dispunem”, a concluzionat primarul Emil Boc.