Murim cu zile, iar sistemul medical ridică din umeri. ”Se minte încă enorm cu privire la această problemă de viață și de moarte”

Se știe că mor mii de oameni nevinovați, dar unii medici iresponsabili încă mai ocolesc standarde.

Murim cu zile. Murim din neatenția, neglijența, superficialitatea unora. Lucruri condamnabile, dar niciodată condamnate. Mii de români au suferit infecții nosocomiale, mulți dintre ei au și murit nevinovați. Au devenit niște cifre în statistici, uneori nici atât, pentru că statisticile sunt mincinoase. Vă gândiți că nu vă privește? La prima intervenție chirurgicală pe care o veți suferi veți reciti articolul acesta.

Totul pleacă de sus

Prevenţia şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, cum se numesc oficial infecțiile nosocomiale, sunt afectate de abordarea inconsecventă, neuniformă şi încă neclară a acestei probleme, la nivelul instituţiilor statului cu responsabilităţi în domeniu.

Cadrul legislativ specific a fost modificat începând cu 2016, dar adaptările şi adăugirile de noi acte normative nu au asigurat remedierea problemelor pe partea achiziţie şi avizare a biocidelor. Ne referim la OMS nr. 910/2016 (procedura de avizare a biocidelor puse pe piaţă), OMS nr. 961/2016 (normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private - modificate prin OMS nr. 604/2017), OMS nr. 1082/2016 (modelul de documentaţie de atribuire standard privind achiziţia biocidelor - modificat prin OMS nr. 1071/2017).

Pentru obţinerea avizului BIO din partea Comisiei Naţionale a Produselor Biocide (CNPB), un produs trebuie să prezinte testări doveditoare ale eficienței, prin raportare la standardul în materie - SR EN 14885/2015 (antiseptice şi dezinfectanţi). Ordinul nr. 604/2017 prevede că vor fi acceptate testări efectuate în laboratoare acreditate, dar aceasta este insuficient: unele substanţe sunt testate în laboratoarele proprii acreditate ale producătorului, ceea ce nu garantează corectitudinea rezultatelor. Ar fi util ca ţara noastră să deţină cel puţin un laborator acreditat pentru testarea biocidelor sau ca legea să impună testări în laboratoare neutre, nu ale  producătorilor. Prin comparaţie, Societatea Germană de Igienă şi Microbiologie (DGHM, unul dintre cele mai vechi şi prestigioase organisme în domeniu) acceptă pe lista de produse biocide doar acelea care au testări la cel puţin două laboratoare ,pentru a dovedi eficienţa împotriva bacteriilor.

Ministerul Sănătăţii a emis ordine privind criteriile de selecţie pentru caietele de sarcini aferente achiziţiilor de biocide, dar aceleaşi ordine stipulează că respectivele criterii au doar caracter de recomandare, nefiind obligatorii. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate majoră (având în vedere istoricul problematic al infecţiilor nosocomiale în ţara noastră) şi oferă practic fiecărei unități sanitare posibilitatea de a introduce specificaţii care să avantajeze un anumit producător sau de a selecta produse care nu asigură efect dezinfectant adecvat.

Standardul există, dar e păcălit

Există un standard naţional în materie - SR EN 14885/2015, care este acoperitor şi prevede tulpinile cele mai rezistente. Bun, dar din păcate ignorat/minimizat:

- unii epidemiologi se raportează încă, în pregătirea caietelor de sarcini, la versiunea veche (2006) a standardului, care nu mai este în vigoare de trei ani;

- la achiziţia biocidelor, spitalele cer testări suplimentare faţă de cele prevăzute de SR EN, iar produsele care nu le deţin sunt eliminate. Este doar o păcăleală: o substanţă conformă standardului (care a trecut testarea pe cele mai rezistente microorganisme) va fi eficace şi pe alte microorganisme mai puţin rezistente. Sunt selectate, prin raportare doar la anumite testări, produse care nu sunt conforme SR EN şi în consecinţă, realizează dezinfecţia la parametri mai scăzuţi;

- în unele din avizele de punere pe piaţă sunt consemnate standarde ale ţărilor europene unde sunt fabricate produsele (Franţa, Germania) şi nu SR EN 14885.

Din informațiile obținute de ZIUA de CLUJ, în România, nicio autoritate nu realizează în mod curent şi prin sondaj verificări cu privire la modul de achiziţie a biocidelor, pentru a evalua criteriile în baza cărora unele produse au fost admise/ respinse şi validitatea selecţiei, prin raportare la suprafeţele vizate, timpul de acţiune, respectarea standardelor.

Scandalul Hexi-Pharma a fost insuficient

În urmă cu doi ani și jumătate, Gazeta Sporturilor publica o serie de dezvăluri despre falsificarea de dezinfectanți. În centrul atenției era societatea Hexi Pharma. Testele făcute la laboratorul ICECHIM de către ziar au fost confirmate de rezultatele unui laborator din Cehia.

La mai puțin de o lună după apariția articolelor, patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, a decedat în urma unui accident rutier petrecut în Tamași, Ilfov. Scandalul a fost mare, dar insuficient. Ziarul Libertatea a publicat anul acesta un material care arată că Spitalul ”Bagdasar-Arseni” a cumpărat în 2016 doar 15% din necesarul de dezinfectanți și că dezinfecția se făcea din 7 în 7 săli sau din 7 în 7 zile, în funcție de cum se descurca fiecare medic. Controlul a fost făcut în luna februarie 2018.

”România trece printr-o dramă uriașă, suntem pe locul 1 în Europa la numărul de infecții nosocomiale raportate în sistemul de stat. Asta nu înseamnă că cifrele pe care le raportăm sunt reale, nici vorbă. Se minte încă enorm cu privire la această problemă de viață și de moarte, cifrele nu sunt raportate corect încă, spitalele nu au dezinfectanti și cei care sunt nu fac față unor bacterii multirezistente. Nu construim spitale noi și nu avem un personal medical suficient instruit pentru a ne feri de aceste infecții”, a declarat vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Emanuel Ungureanu.

”Cum putem limita infecțiile nosocomiale din spital? Nu e niciun secret! Produse biocide de calitate, investiții cu cap în infrastructura spitalicească, reguli clare pentru utilizarea antibioticelor cu eliminarea utilizării lor nejustificate, în special a celor de rezervă etc. Iar toate acestea depind - ca mai toate lucrurile din sectorul sanitar - de OAMENI. De existența și de calitatea muncii profesioniștilor din domeniu: INFECȚIONIȘTI, EPIDEMIOLOGI, MICROBIOLOGI”, arăta, anul acesta, și fostul ministru al Sănătății din Guvernul Cioloș, Vlad Voiculescu.