OMS trage un semnal de alarmă: Ne confruntăm cu o lipsă gravă de antibiotice noi

Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe plan mondial există o "lipsă gravă de programe de dezvoltare a unor antibiotice noi" capabile să combată bacteriile rezistente la tratamentele medicale.

Cele mai multe antibiotice folosite astăzi sunt cele clasice care au fost modificate în încercarea de a le face mai eficiente, însă aceasta este doar o soluţie pe termen scurt. Potrivit raportului OMS, s-au identificat foarte puţine potenţiale variante de tratament care să învingă rezistenţa bacteriană, în special în cazul tuberculozei care face anual peste 250.000 de victime.

"Rezistența la antimicrobieni este o urgență sanitară mondială, care pune serios în pericol progresele medicinei moderne", spune Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, subliniind că trebuie "urgent crescute investițiile în programele de cercetare și dezvoltare a unor medicamente eficiente contra infecțiilor rezistente la antibiotice, inclusiv împotriva tuberculozei, altfel omenirea riscă să se întoarcă la perioada în care orice infecţie era ameninţătoare pentru viaţă".

OMS a identificat o serie de patogeni care prezintă rezistenţă la tratamentele existente şi pentru care ar trebui, urgent, găsită o soluţie. 51 de noi produse antibacteriene se află într-o etapă de dezvoltare și de teste clinice pentru tratarea agenților patogeni prioritari care sunt rezistenți la antibiotice, tuberculoză și infecții diareice, uneori mortale, din cauza Clostridium difficile.

Dar, dintre toate aceste medicamente cu rol de "candidat", "doar opt reprezintă tratamente inovatoare", susceptibile să valorifice actualul arsenal de tratamente antibiotice, a deplâns OMS în același comunicat.

OMS, care trage cu regularitate semnale de alarmă în privința creșterii rezistenței la antibiotice, a publicat în februarie o listă cu 12 familii de "superbacterii" împotriva cărora specialiștii agenției consideră că este urgent să fie dezvoltate tratamente noi, în plus față de tuberculoza rezistentă, care reprezintă deja o prioritate în cadrul programelor de cercetări medicale.

Noul raport al OMS a subliniat "o gravă lipsă în privința opțiunilor de tratament" pentru tuberculoza rezistentă, care ucide aproximativ 250.000 de persoane pe an, dar și pentru alte bacterii rezistente la medicamente, inclusiv Acinetobacter și enterobacteriile (precum Klebsiella și E. coli). Acestea din urmă pot să cauzeze infecții grave și adeseori mortale și reprezintă o amenințare deosebit de serioasă în special în spitale.

De asemenea, există "foarte puține" forme orale de antibiotice în dezvoltare, deși acestea sunt "esențiale pentru tratarea infecțiilor în afara spitalelor sau în contexte marcate de resurse limitate".

"Cercetările din domeniul tuberculozei sunt subfinanțate", a dezvăluit la rândul lui medicul Mario Raviglione, directorul programului global al OMS de luptă contra tuberculozei, în contextul în care peste 800 de milioane de dolari ar fi necesari în fiecare an pentru dezvoltarea unor tratamente noi.

Prevenția și utilizarea adecvată a antibioticelor (pentru oameni și animale) fac parte, de asemenea, din rândul mijloacelor de luptă împotriva acestei amenințări, a reamintit OMS.

Bacteriile rezistente la antibiotice ar putea ucide până la 10 milioane de persoane pe an până în anul 2050, la fel de mult precum cancerul, potrivit unui grup internațional de experți, înființat în 2014 în Marea Britanie, autor al mai multor rapoarte pe această temă.

Potrivit acestui grup de experți, prezidat de economistul Jim O'Neill, fenomenul provoacă deja 700.000 de decese pe an, dintre care 50.000 în Europa și Statele Unite.