Peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în Europa din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice

Antibioticele devin mai puţin eficiente când sunt utilizate incorect, infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe, deces, transmit specialiştii Institului de Sănătate Publică cu prilejul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice - 18 noiembrie.

Cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice şi a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene, 18 - 24 noiembrie, profesioniştii din sectorul sănătăţii atrag atenţia asupra necesităţii adoptării celor mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente.

Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a antibioticelor este cunoscut sub numele de rezistenţă antimicrobiană (AMR) şi poate pune în pericol sănătatea tuturor persoanelor.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare "critică" pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese, transmite INSP. Potrivit institutului, se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

Medicii evidenţiază că, fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd consecinţe "grave" sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei.

Astfel, infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces.

"Procedurile chirurgicale realizate uzual şi tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni şi trata infecţiile, iar spitalele s-ar putea confrunta cu o creştere a numărului de pacienţi cu infecţii greu de tratat, punând presiune asupra resurselor şi crescând cererea de îngrijire specializată", arată INSP.

Conform sursei citate, creşterea duratei de spitalizare, a costurilor de asistenţă medicală şi scăderea productivităţii din cauza bolii sau a unui eventual deces prematur ar putea duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor şi societăţii.

Potrivit acestuia, obiectivul asumat de România pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%.

"Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. Conform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare a produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale", au amintit specialiştii INSP.

Specialiștii spun că "toată lumea poate juca un rol important în scăderea rezistenței la antibiotice" și fac câteva recomandări:

• urmați sfatul medicului dumneavoastră atunci când luați antibiotic; 
• când este posibil, preveniți infecția prin vaccinare adecvată; 
• spălați mâinile dumneavoastră și ale copiilor în mod regulat, de exemplu după ce strănutați sau tușiți, înainte de a lua masa; 
• folosiți întotdeauna antibiotice pe bază de prescripție medicală, nu folosiți „resturi” din tratamente anterioare, de la alte persoane sau antibiotice obținute fără prescripție medicală; 
• întrebați-vă farmacistul despre cum să eliminați medicamentele rămase neutilizate.