România, ultima în UE la screeningul pentru cancerul de sân

România este pe ultimul loc în UE la screeningul pentru cancerul de sân, deşi aceasta este principala cauză de mortalitate pe afecţiuni oncologice la femei.

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „Situaţia este critică, numărul bolnavilor creşte dar nu avem niciun program de screening iar planul naţional de combatere a cancerului a rămas doar pe hârtie. Doar cine are bani îşi face investigaţii“.

România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media UE, potrivit Globocan 2022, scrie ZF.

Prevenţia pe boli oncologice a devenit doar un „buzzword“, un cuvânt pe care îl folosesc toţi cei care se perindă pe la conducerea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Sănătate când vine vorba de sănătatea publică, însă la nivel practic nu se vede nicio îmbunătăţire pe teren pentru facilitarea accesului pacienţilor la investigaţii de screening în baza biletului de trimitere. Din contră, un pacient cu greu găseşte în baza biletului de trimitere un loc la o ecografie sau o mamografie, o investigaţie de bază în screeningul de cancer mamar.

Planul naţional de combatere şi control al cancerului (PNCC), ce prevede acces la screening, dar şi la tratamente eficiente, care trebuia să fie implementat încă de anul trecut, rămâne în prezent doar la nivelul de hârtie, la fel ca alte programe naţionale.

Realitatea din teren arată că doar pe cancerul de sân, ce reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul femeilor pe afecţiuni oncologice, România este pe ultimul loc în UE la screeningul prin mamografie, o investigaţie de bază.

Preţul unei mamografii bilaterale începe de la 440 de lei în clinicile private şi ajunge la 890 de lei (mamografie cu tomosinteză), în timp ce preţul unei ecografii bilaterele de sâni începe de la 440 de lei.