Proiectele verzi ale Clujului stagnează. Activiștii atrag atenția asupra întârzierilor Primăriei

În ciuda statutului său de oraș în plină dezvoltare, Cluj-Napoca se confruntă cu o problemă persistentă în gestionarea spațiilor verzi și a cursurilor de apă. 

Activiștii civici clujeni atrag atenția asupra faptului că orașul are încă două rânduri de garduri care separă populația de râuri în multiple zone.

În timp ce alte orașe din Ardeal, cum ar fi Reghinul, au început să implementeze proiecte de renaturare a cursurilor de apă și soluții bazate pe natură, Clujul întârzie să acționeze. „Deocamdată, noi avem chiar și două rânduri de garduri la ape”, a declarat  Adrian Dohotaru.

Propunerile pentru implementarea unui „Inel Verde Metropolitan” care să includă renaturarea Canalului Morii și a altor cursuri de apă au fost depuse la Primărie de mai mult timp, însă licitația pentru proiectare și execuție întârzie de peste un an să se materializeze. Aceste propuneri ar putea contribui la îmbunătățirea accesului clujenilor la spații verzi și la resursele de apă, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea și calitatea vieții în oraș.

„Ca să ajungem de acasă la muncă la diferență de temperatură de peste 20 de grade de la umbra copacilor și curentul răcoros de aer de la cursurile de apă, trebuie să nu mai circulăm cu mașina, ci cu bicicleta și pe jos!

Asta trebuie sa se intample la Cluj nu doar la Someșul nostru, ci și la Canalul Morii, despre care povestim cu echipa Someș Delivery într-un atelier, ori la Nadăș, unde apar într-o poză într-o zonă care devine peri-centrală, la Becaș, la Pârâul Popii și alte cursuri de apă integrate într-un viitor Inelul Verde Metropolitan.

M-am bucurat să aud de la Klaus Birthler că Reghinul este mai avansat decât Clujul, cel puțin în ceea ce privește implementarea unor Soluții Bazate pe Natură la ape, cu un proiect experimental acolo de renaturare.

Întrevăd un posibil proiect mai amplu la noi de remeandrare a Canalului Morii în dreptul Parcului Sportiv, prin colaborarea comunității academice, cu primăria și societatea civilă in locul garajelor actuale de pe Plopilor.

Sau de accesibilizare a apei la Baza Farmec, integrată in Parcul Farmec și la Canalul Morii, pe un model similar cu baza Gheorgheni si La Terenuri din Mănăștur.

Amintesc că primăria, la propunerile asociației Societatea Organizată Sustenabil SOS, a spus încă de anul trecut ca lansează o licitație pentru aceasta zonă cu un caiet de sarcini în care sa includă propunerile noastre, dar licitația de proiectare și execuție întârzie de peste un an sa se materializeze.

Deocamdată, noi avem chiar și două rânduri de garduri la ape, ca aici la Nadăș, în loc de gradene / trepte, ori alte forme de acces la râu.

Cum sunt proiecte imobiliare de amploare la Nadăș, de câteva sute de milioane de euro cel puțin, e vital ca apa să devină un bun comun, accesibil clujenilor, alături de alte funcții publice (locuire, educație, spații verzi)”, a mai spus acesta.

În ciuda promisiunilor trecute ale Primăriei de a lua în considerare propunerile organizațiilor civice, printre care și Societatea Organizată Sustenabil SOS, implementarea acestora a fost încetinită de birocrație și de întârzieri administrative.