Un fost idol din Gruia, uluit de situaţia CFR-ului: "Cum a ajuns aşa? Visez să antrenez acolo"

Vestea că fostul său club e sub spectrul falimentului l-a uimit pe fostul idol al fanilor "alb-vişinii". La 35 de ani, "Pantera" Semedo mai joacă fotbal doar de plăcere. S-a stabilit la Londra, merge la facultate şi urmează cursurile şcolii de antrenori. Se visează îmbrăcat la patru ace, dând indicaţii de pe marginea terenului din Gruia, acolo unde a smuls mii de aplauze în perioada 2006-2008. Sau, de ce nu, chiar să ridice un nou trofeu deasupra capului. Tocmai de aceea, el nu concepe ca echipa cu care a adus titlul la Cluj, în 2008, să dispară de pe harta fotbalului românesc.

Antonio Semedo, portughezul cu zâmbetul până la urechi şi sprinturi devastatoare, fotbalistul atipic care, după fiecare victorie sau înfrângere din Gruia, saluta publicul cu una dintre fiicele sale în braţe, a spus adio fotbalului profesionist. A rămas, în schimb, la fel de sociabil. El a acceptat un scurt dialog cu reporterul ZIUA de CLUJ, dar vestea că echipa sa de suflet are probleme uriaşe cu banii, l-a luat total pe nepregătite. 

"Sunt bine, mulţumesc! Acum am mai mult timp pentru mine şi pentru familia mea. Sunt la facultate, am început cursurile de antrenor. Nu ştiam despre situaţia CFR-ului! Ce păcat! Cum a ajuns aşa? Păcat şi pentru suporterii care au fost mereu lângă echipă şi vor fi în continuare. CFR e echipa mea de suflet, aşa va rămâne mereu. Mi-e greu să vorbesc despre problemele de acolo. Mi-aş dori să antrenez într-o zi în Gruia, sigur ca da. Aş face orice pentru CFR, acolo m-am simţit cel mai iubit. Sper să-şi rezolve problemele", ne-a declarat portughezul, autor a 13 goluri în cele două sezoane petrecute în Gruia. 

"Reteţa portugheză", modelul implementat de fostul finanţator Arpad Paszkany şi dovedit a fi câştigător, a început cu nume precum cel al lui Antonio Semedo, Ricardo Cadu, Pedro Oliveira sau Manuel Jose, în 2006. După o perioadă fulminantă la CFR, aventura "Panterei" în România a continuat la Steaua respectiv Unirea Urziceni, formaţii la care nu a mai impresionat în aceeaşi măsură. A urmat transferul în Cipru, la Alki Larnaca, apoi cel din Azerbaidjan, de la Khazar Lankaran, unde a fost lovit de ghinion. O accidentare teribilă l-a ţinut departe de gazon timp de un an şi jumătate, periclitându-i, practic, cariera.