Angajaţii români s-au concentrat cel mai mult în acest an pe creşterea veniturilor pentru a face faţă scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%) şi pe dezvoltarea profesională în cadrul poziţiei actuale (13%).

Cheltuielile totale ale populaţiei au reprezentat 85,5% din nivelul veniturilor, în primul trimestru al acestui an, cea mai mică pondere, aproape inexistentă, fiind destinată investiţiilor (doar 0,2%).

Avem de-a face cu o „creştere de criză” – cumperi azi pentru că mâine nu mai ştii care va fi preţul, din cauza inflaţiei? – sau cu un parcurs mai bun al economiei, o economie mai „rezilientă”, că tot este la modă acest termen?

Puțin peste 6.000 de lei a câștigat în medie o familie din România în ultimul trimestru al anului trecut, în condițiile în care cheltuielile se ridicau la mai mult de 5.000 de lei, iar o persoană avea un câștig mediu de aproape 2.400 de lei.

Clujul este în topul județelor ai căror locuitori au cei mai mulți bani în bănci, în depozite la termen, după București-Ilfov. Clujenii aveau, la finalul anului trecut, 6,8 miliarde de lei puși deoparte în bănci, cu 6% mai puțin față de primul an pandemic.