Sursă bogată de antioxidanţi, proteine, acizi graşi esenţiali şi fibre alimentare, are rolul de a îmbunătăţi funcţiile creierului, de a preveni îmbătrânirea prematură şi de a combate bolile de tot felul.

Nativă din zona mediteraneană şi consumată de pe vremea Greciei şi a Romei antice, a fost cunoscută încă din timpuri străvechi pentru miraculoasele sale proprietăţi curative şi pentru multitudinea de beneficii pe care le aduce organismului.

Cunoscut încă de pe vremea fenicienilor şi venerat de daci, acest ceai tratează peste 40 de afecţiuni.

Cunoscute încă din Roma antică pentru proprietăţile lor medicinale, au ajuns să fie cultivate pe scară largă abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în Franţa. Acum nimeni nu-si mai poate imagina viaţa fără ele. Delicioase şi parfumate, aceste fructe sunt deosebit de apreciate atât crude, cât şi
în deserturi.

Bogată în minerale, calciu, xiloză, vitaminele A, C şi K, tanin, caroten, enzime şi pectine, această plantă prezentă în toate curţile este folosită înca din antichitate ca un antibiotic incredibil de puternic.

Deşi pare paradoxal, acest aliment plin de grăsime, consumat din abundenţă de ţăranii români, este nebănuit de sănătos. În ciuda aparenţelor, în cantităţi moderate aduce beneficii uluitoare organismului.

Dulci, cremoase şi foarte aromate, aceste fructe sunt un desert în sine. Consumate încă din Egiptul preistoric, sunt nu doar pline de elemente nutritive, ci au şi importante proprietăţi curative.

Părerile sunt împărţite: unii le adoră, alţii le aruncă. Indiferent de preferinţele fiecăruia, nu ar trebui excluse din alimentaţie, întrucât conţin unele substanţe extrem de benefice organismului.

Deşi este ieftină şi se găseşte din plin în pieţe, această legumă este puţin apreciată de români, care preferă să cumpere alte legume cu proprietăţi asemănătoare. În cel mai bun caz, o să o întâlniţi în supe şi ciorbe, deşi are numeroase proprietăţi tămăduitoare.