Ziua de 6 decembrie este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, iar cu o seară înainte, pe 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc ghetuţele aşteptându-l pe Moş Nicolae care va trece pe la ei să le aducă celor cuminţi daruri şi o nuielusă, celor neascultători.

SFÂNTUL ANDREI. Noaptea ce precedă ziua Sfântului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, creştinătorul neamului românesc- este asociată în tradiţia populară cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului şi prezicerea rodniciei anului care vine, marcând totodată debutul sărbătorilor de iarnă.

Halloween-ul se celebrează în noaptea de 31 octombrie. Precedă sărbătoarea creştină Ziua tuturor Sfinţilor de pe 1 noiembrie.

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc, sâmbătă, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în anul 2013, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.

SÂMBĂTA MARE este ultima zi dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale de Paşti. Iată câteva supersiții ale acestei zile.

În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere.

Tradiţiile unice de Paşte din satul clujean Gădălin, unele dispărute, altele adaptate vremurilor noi. Jocul de cărţi, pe morminte, s-a mutat la birtul sătesc!

Floriile sau Duminica Floriilor marchează ultima duminică dinaintea Învierii Domnului şi reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim.

1 aprilie este o zi dedicată farselor și glumelor, fiind cunoscută la nivel mondial ca Ziua Păcălelilor. I se mai spune și Ziua Păcălitului sau Ziua Nebunilor.