Platforma România 100, condusă de fostul premier Dacian Cioloş, are începând cu luna februarie un nucleu şi la Cluj.

Intervenția Turciei în Siria divide încă o dată Occidentul. Principalul beneficiar este Rusia, care își vede influența crescând în regiune și în relațiile cu Turcia.

Europa Centrală şi, odată cu ea, puterea de la Bucureşti se despart treptat de liberalism, privit în sensul larg, luminos, civilizaţional al termenului, nu neapărat în cel partizan, scufundându-se în discursul ipocrit al „neamestecului în treburile interne” și al urii faţă de străini şi de Justiţie.

Recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, de către Statele Unite (Președintele Trump), va fi judecată global și definitiv abia peste câțiva ani, în funcție de consecințele ultime ale deciziei de acum câteva zile asupra situației din regiune și asupra procesului de pace.

Dialogul think tankurilor va avea loc vineri, 27 octombrie, la Clubul Casei Universitarilor, în organizarea Grupului de Reflecţie CITADEL al Facultăţii de Studii Europene.

„Seismograful Europei", cum o numea, inspirat, Henry Kissinger, mica ţară montană dintre Germania şi Estul Europei a fost cea care a transmis întotdeauna semnalele premonitorii cele mai sensibile cu privire la marile crize/cutremure ale Europei.

Odată confirmate previziunile privind victoria clară a CDU/CSU în alegerile generale, se pune problema formării coaliției de guvernare, o chestiune esențială atât pentru modul în care va arăta politica Germaniei în următorii patru ani, cât și pentru forța sau direcția pe care se va derula (sau nu) mult așteptata reformă a Uniunii Europene, respectiv pentru definirea abordării generale cu care Berlinul se va raporta politic la flancul estic al Uniunii și, în particular, la România.

Jean-Claude Juncker ne-a anunţat recent, în discursul anual despre starea Uniunii Europene, că niciunul din cele cinci scenarii pe care le-a formulat nu este, de fapt, pe placul său şi că el este în favoarea unui al şaselea scenariu: „Europa valorilor".