Alertă DNSC: Un nou tip de fraudă telefonică în România. Victimele, manipulate în numele Poliției și BNR
- Scris de Nicu Mitrea
- 22 Apr 2025, 15:00
- Utile
- Ascultă știrea
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă cu privire la un nou tip de fraudă extrem de sofisticată, semnalată recent în România.
Infractorii cibernetici apelează persoane sub pretextul unor anchete oficiale desfășurate de Poliția Română și Banca Națională a României (BNR), folosind tehnici avansate de manipulare și inginerie socială pentru a obține date bancare confidențiale.
În scenariul fraudulos, victima primește un apel telefonic de la o presupusă „agentă de poliție”, care susține că un infractor internațional ar fi folosit identitatea persoanei vizate pentru a încerca să obțină un împrumut bancar în România. Sub pretextul unei investigații de amploare, victima este informată că va primi o citație pentru a se prezenta la secția de poliție, iar conversația capătă un ton grav, presărat cu referințe legale.
Pentru a întări credibilitatea, atacatorii trimit prin WhatsApp o imagine falsificată a unei legitimații de poliție și o scrisoare pretins semnată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În continuare, victima este direcționată către un așa-zis „specialist bancar” din cadrul BNR, care solicită informații sensibile precum extrasul de cont, sub pretextul unor proceduri de securitate.
O altă tactică folosită este mutarea conversației pe aplicații de mesagerie criptată, precum Telegram sau Signal, pentru a continua comunicarea într-un mediu pretins „securizat”. În tot acest timp, victimei i se cere insistent să nu discute cu nimeni despre „anchetă”, nici măcar cu un avocat, fiind amenințată cu arestarea imediată.
DNSC avertizează că această fraudă este un exemplu clasic de vishing (voice phishing), combinat cu:
- falsificarea identității apelantului (caller ID spoofing),
- distribuirea de documente falsificate,
- intimidare psihologică și presiune legală,
- manipulare prin canale alternative de comunicare,
- colectarea treptată a datelor personale și financiare.
Recomandările autorităților:
- Nu furnizați date personale sau bancare prin telefon;
- Închideți apelul și verificați informația sunând la numărul oficial al instituției;
- Nu continuați conversația pe WhatsApp, Telegram sau Signal;
- Verificați imaginile primite folosind unelte de căutare inversă (reverse image search);
- Nu instalați aplicații de control de la distanță;
- Nu vă lăsați intimidați de tonul autoritar sau de invocarea unor articole de lege;
- Monitorizați-vă constant conturile bancare și activați alerte pentru tranzacții.
În cazul în care suspectați că ați fost contactat într-un astfel de mod, întrerupeți imediat convorbirea și raportați incidentul către Poliția Română, ICPC - Prevenirea Criminalității sau DNSC.
Un caz asemănător de fraudă telefonică a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, când o actriță de 42 de ani din Cluj-Napoca a sesizat poliția, după ce a fost păcălită de escroci care s-au dat drept reprezentanți ai unor instituții bancare.
