Patru ani şi cinci luni pentru un drum de 20 de km: se caută alt constructor

Lucrările de modernizare a drumului turistic Răchiţele - Ic Ponor au început încă din iulie 2009, însă, până în prezent nu s-a turnat asfaltul. Există riscul să se deterioreze şi ceea ce a lucrat firma MBS Group, având în vedere că proiectul stă blocat de mai bine de un an, astfel că ploile au distrus stratul experimental de pe traseu. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan, apreciază că se impune angajarea de urgenţă a unei firme de construcţii care să finalizeze lucrările.

Drumurile în România se construiesc cu o greutate de neînchipuit, inclusiv atunci când banii sunt alocaţi din fonduri europene. Cel mai bun exemplu în sensul acesta este proiectul drumului Răchiţele - Ic Ponor, în lungime de 20,5 km. Valoarea totală a lucrărilor a fost evaluată la 75,8 milioane de lei, iar Uniunea Europeană a acceptat să acopere 43 de milioane de lei. Consiliul Judeţean, prin intermediul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), a atribuit contractul de lucrări consorţiului româno - maghiar MBS Group-Alfa Rom-Nemzetkozi Betonut. Lucrările au început în iulie 2009. De atunci şi până în prezent, au apărut tot soiul de probleme care au tergiversat întreaga lucrare. În primul rând, constructorul a reclamat că podurile de pe traseu nu au fost incluse în proiect. După multe dispute, administraţia judeţeană a decis ca lucrările pentru reabilitarea podurilor să fie atribuite separat, prin licitaţie, unei alte firme de construcţii.

La final de an 2013, acest proiect de drum a rămas doar cu substratul experimental şi acela mâncat de ploi. "Ultima dată am făcut două ore pe acest traseu, din pricina faptului că substratul s-a cam dus. Anul trecut era mai bine, am parcurs drumul într-o oră şi un pic. E clar că trebuie refăcut şi acest substrat, înainte de a se turna asfaltul", a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan. El este de părere că nu mai este cale de împăcare cu firma MBS Group, astfel că se impune ca administraţia judeţeană să angajeze, de urgenţă, o firmă care să ducă la bun sfârşit acest proiect. "Să sperăm că vom reuşi să decontăm din fonduri europene şi cel de-al doilea contract pe care îl vom angaja în cadrul acestui proiect", a spus Vakar.

De altfel, directorul RAADPP, Liviu Bota, explica, cu ceva timp în urmă, că lucrările s-au finalizat în proporţie de numai 70%: "Vorbim de un sector experimental. Se poate circula, însă, e obligatoriu să turnăm stratul final de asfalt. Mai este destul de mult de lucru şi este evident că numai administraţia judeţeană poate lua o decizie în sensul acesta". Firma MBS a solicitat rezilierea întregului contract, "din culpa beneficiarului", având şi nenumărate pretenţii financiare. În primul rând a cerut restituirea a 3,2 milioane de lei (garanţie de bună execuţie). A solicitat şi plata costurilor de executare a scrisorii de garanţie bancară: peste 1,6 milioane de lei constând în lucrări efectuate în cadrul acestui proiect în 2012, 25.000 de lei costuri pentru executarea scrisorii de garanţie de către CEC Bank şi 45.000 de lei lichidităţi în vederea acoperirii creditului rezultat din executarea abuzivă a scrisorii de garanţie bancară.

S-a cerut, de asemenea, plata costurilor aferente execuţiei discontinue a lucrărilor, „datorită proiectului iniţial neconform şi din pricina lipsei luării cu celeritate a deciziilor din partea beneficiarului", 1,7 milioane de lei (pentru că nu s-au aprobat la timp actele adiţionale, iar în lunile iunie 2011 şi august 2012 nu s-a putut lucra). S-au cerut încă 1,5 milioane de lei pentru că deşi şantierul ar fi fost mobilizat, din pricina inexistenţei proiectului, care s-a revizuit din mers, lucrările au avansat într-un ritm extrem de lent. S-a mai cerut şi plata costurilor pentru diferenţe de preţ la materiale şi combustibili în perioada februarie 2011 - martie 2013: 2 milioane de lei. Profitul nerealizat, de 58.000 lei, a fost imputat tot Consiliului Judeţean. S-au mai solicitat bani pentru proiectare, peste 440.000 de lei şi procentul de 70% din garanţia de bună execuţie, pentru februarie 2011 - martie 2013, adică 561.385 de lei. În plus, la capitolul prejudicii, „datorate poziţiei publice neconforme cu realitatea din partea Consiliului Judeţean", s-au cerut 500.000 de lei.