A treia tentativă în opt ani: Primăria face consurs pentru redesenarea Pieţei Mihai Viteazu

Direcţia de specialitate a Primăriei a eliberat în luna noiembrie un certificat de urbanism pentru lucrările de reamenajare a pieţei Mihai Viteazul. Documentul este necesar pentru pregătirea concursului de soluţii pe care Primăria intenţionează să-l organizeze pentru cea mai bună variantă de reorganizare a pieţei din zona cinematografului Florin Piersic.

Primarul Emil Boc a declarat pentru ZIUA de CLUJ că intenţia municipalităţii este de a lansa procedura luna aceasta. Bugetul avansat pentru respectivul consurs de soluţii este de aproximativ 50.000 de lei. Instituţia vrea să finalizeze concursul în 2013 dar şi să demareze lucrările de reabilitare a pieţei. Ultimul concurs şi singurul lansat de administraţia locală pentru reamenajarea unor spaţii publice a fost cel din 2004 pentru modernizarea zonei Eroilor-Piaţa Unirii. În cazul acestui concurs câştigat de Planwerk, nici în ziua de astăzi administaţia nu a pus în operă tot proiectul. Acesta viza şi închiderea circulaţiei pe ambele laturi de est şi vest ale Pieţei Unirii, plus amenajări specifice în aceste zone. Primăria a mai organizat un concurs pentru stabilirea temei pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania.

Ideea reamenajării Pieţei Mihai Viteazul a fost de fapt enunţată în cadrul consultărilor şi prezentărilor studiilor aferente actualizării Planului Urbanistic General (PUG). În momentul în care s-a prezentat strategia de turism pentru noul PUG Cluj, arhitectul Adrian Iancu a subliniat că salvarea pentru centrul oraşului o reprezintă continuarea dezvoltării circuitului pietonal. Pe lângă proiectele de reamenajare a zonei M. Kogălniceanu, a străzii Brătianu, Iancu afirma că soluţia optimă pentru amenajarea zonei Pieţei Mihai Viteazul ar fi lansarea unui concurs de soluţii, având în vedere că este vorba despre o zonă din centrul oraşului, cu potenţial. De altfel, Iancu a fost cel care, în 1997, a realizat un Plan Urbanistic de Detaliu pentru municipalitatea clujeană în cazul Pieţei Mihai Viteazul. În documentaţie se făceau referiri şi la posibilitatea amenajării unui parcaj subteran.

În 2009 s-a încercat, printr-o iniţiativă a administraţiei, amenajarea unui parking subteran sub piaţă prin concesiunea unui teren de 6.000 mp, cu obligativitatea casocietatea concesionară, Cogedir, să amenajeze şi piaţa, după terminarea parcării. Proiectul nu s-a mai materializat, după declaraţiile oficialilor instituţiei, din pricina unei conducte de apă care trece pe sub piaţă, care a impus retrageri pentru respectivul obiectiv, făcându-l nefezabil.

În 2011, administraţia locală clujeană a reluat demersurile pentru reamenajarea pieţei, după ce a dat un nume nou Cinematografului Republica aflat în Piaţa Mihai Viteazul. Intenţia anunţată viza lucrări de reparaţii curente la platforma cu scări şi la soclul statuii ecvestre din piaţa cu acelaşi nume şi organizarea unui concurs de soluţii pentru reamenajarea spaţiului.

Piaţă cu vedere la palate şi arhitectură socialistă

Piaţa Mihai Viteazul se numea iniţial István Széchenyi. În ultima parte a secolului trecut, aici a fost mutată piaţa de mărfuri a oraşului şi s-a conectat la o cale ferată destinată transportului de oameni şi marfă. După o serie de accidente, calea ferată a fost desfiinţată în 1902. Din 1919, numele i-a fost schimbat în Mihai Viteazul, în amintirea domnitorului care a înfăptuit prima unire a principatelor româneşti. În anii ‘50 au fost construite o serie de blocuri, inclusiv cel cu Cinematograful Republica. Lor li s-a adăugat ulterior hala agroalimentară. În centrul pieţei se află statuia lui Mihai Viteazul, înconjurată de un mic părculeţ. La vest, în zona intersecţiei cu strada George Bariţiu, Regele Ferdinand şi podul peste râul Someş, spre strada Horea, se află dispuse Palatul Széky şi Palatul Berde. La începutul anilor ‘60, piaţa a fost transformată într-un loc de întâlnire şi agrement, purtând amprenta arhitectonică a modernismului socialist, loc destinat vizitelor oficiale ale conducătorului. În anii ‘70 s-a amplasat în scuar statuia lui Mihai Viteazul, primul unificator (în 1600) al provinciilor istorice care alcătuiesc România de astăzi, conform site-ului Primăriei Cluj-Napoca.