Care premier a ajutat cel mai mult Clujul

Tăriceanu i-a dat mai mulţi bani primarului Boc decât i-a dat premierul Boc edilului Apostu. Clujul, liderul banilor clientelari în regiunea de Nord-Vest.

Alocările discreţionare de la Bucureşti către judeţele regiunii de Nord-Vest au cunoscut fluctuaţii dramatice la orice modificare de structură politică a guvernului sau la schimbarea culorii politice a preşedintelui consiliului judeţean. UDMR şi Alin Tişe au fost singurii care au reuşit să scoată de la Emil Boc mai mulţi bani decât de la Călin Popescu-Tăriceanu.

Un studiu realizat de Expert Forum, sub genericul „Clientelismul politic", prezintă situaţia banilor alocaţi pe criterii politice de către guvernele care au condus România între anii 2005-2011. Studiul a fost prezentat de Sorin Ioniţă. Autorii studiului au luat în calcul şase instrumente de alocare de fonduri, apreciate ca fiind cele care au permis alocări pe criterii politice, fără a respecta vreo formulă matematică obiectivă, reprezentând 80% din veniturile proprii ale administraţiilor locale, respectiv 70% din sumele alocate investiţiilor locale. Astfel, au fost contabilizaţi banii alocaţi de la fondul de rezervă al guvernului, sumele defalcate pentru drumuri judeţene şi comunale, din fondul de mediu, sumele pentru şcoli, precum şi banii împărţiţi prin HG 577/1997 pentru drumuri şi sisteme de apă în mediul rural şi OG 7/2006 pentru podeţe, sisteme de apă-canal şi terenuri de sport în mediul rural.

Cu o medie de 38,4 milioane de lei primiţi pe an, judeţul Cluj a fost, de departe, marele beneficiar al acestor bani în interiorul regiunii de Nord-Vest, în intervalul de timp menţionat. Pe locul doi s-a situat Bihorul, cu o medie anuală de 25,9 milioane de lei, urmat de Satu Mare, cu 23,1 milioane lei pe an. Aproape 20 de milioane de lei, medie anuală au primit maramureşenii, 16,7 milioane de lei cei din Bistriţa-Năsăud, în vreme ce sălăjenii au trebuit să fie mulţumiţi cu doar 16 milioane de lei pe an. Doar cu două judeţe, Cluj şi Satu Mare, a fost mai generos Emil Boc decât Tăriceanu, în celelalte patru judeţe, guvernul Tăriceanu a alocat, anual, mai mulţi bani decât cabinetele conduse de Boc.

Actualul primar al Clujului i-a oferit colegului său de partid din fruntea judeţului, Alin Tişe, în medie, 42,8 milioane de lei pe an, în vreme ce Tăriceanu a fost ceva mai zgârcit cu liberalul său, Marius Nicoară, căruia i-a pus la dispoziţie doar 35,1 milioane de lei anual. Ce a reuşit Tişe a mai reuşit doar UDMR, care a condus judeţul Satu Mare sub ambii premieri, a participat în ambele guvernări, dar pare să fi fost mult mai „convingătoare" cu Boc decât cu Tăriceanu. De la premierul clujean, conducerea UDMR a sătmărenilor a obţinut, în medie, 30,8 milioane de lei anual, pe când Tăriceanu nu le-a dat decât 17,3 milioane de lei. În vremea lui Boc a existat o singură „sincopă", în anul 2009, când UDMR n-a fost la guvernare, iar Satu Mare a primit doar 17,5 milioane, dar şi-a recuperat paguba anul următor, când Boc a fost obligat să trimită sătmărenilor 51,4 milioane de lei.

Schimbările componenţei politice a guvernelor au produs efecte aproape imediate în alocările politice. Spre exemplu, judeţul Sălaj a fost condus, în tot intervalul menţionat, de PSD. Ei bine, cei mai „mănoşi" ani au fost cei în care social-democraţii au fost în guvern sau au susţinut guvernul. Când Tăriceanu conducea guvernul Alianţei DA, judeţul Sălaj primea, în medie, 13,8 milioane de lei pe an. După ieşirea PD de la guvernare, susţinerea guvernului de PSD a „costat" aproape 26 de milioane de lei pe an. Situaţia alocărilor sub Tăriceanu a fost identică şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, condus, la acea vreme, tot de PSD. Revenind la Sălaj, în 2009, când, în prima sa jumătate, PDL a împărţit guvernarea cu PSD, Boc a „cotizat" la Sălaj 15,4 milioane de lei. După ce PSD a trecut în opoziţie, Sălajul a trebuit să se mulţumească cu mai puţin de 9 milioane de lei în fiecare din următorii doi ani.

Tăriceanu, mai generos cu Boc, decât Boc cu Apostu

Surprinzător, mult mai bine a dus-o primarul Emil Boc, cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, decât primarul Sorin Apostu, cu Emil Boc şef de guvern. Primăria municipiului Cluj-Napoca a primit de la guvernul Tăriceanu, în medie, 25,6 milioane de lei anual. Ajuns în palatul Victoria, Boc a fost mult mai zgârcit cu primăria clujeană pe care o abandonase şi unde avea să se întoarcă după câţiva ani. El i-a trimis fostului său director tehnic, pe care îl lăsase urmaş în primărie, Sorin Apostu, doar câte 10,5 milioane de lei, în medie, pe an. Totuşi, trebuie remarcat că Boc nu s-a bucurat de acelaşi tratment din partea guvernului Tăriceanu pe durata întregului său mandat. În perioada în care cei doi erau co-preşedinţi ai Alianţei DA şi PNL guverna împreună cu PD, primăria lui Boc primea de la guvern, în medie, 43,2 milioane de lei anual. După ce PD a trecut în opoziţie, Tăriceanu n-a mai găsit decât ceva mai puţin de 8 milioane de lei anual pentru primăria clujeană.